12.Rolul Bisericii lui Dumnezeu

            Ce este biserica? În general, biserica este o societate de credincioşi care au aceeaşi doctrină, fac parte din aceeaşi organizaţie şi se supun aceleiaşi autorităţi, având aceleaşi ritualuri. Biserica are două aspecte: unul vizibil şi unul invizibil. Primul cuprinde pe toţi credincioşii care aparţin unei organizaţii. Al doilea include pe adevăraţii credincioşi care întreţin o relaţie mântuitoare cu Isus Hristos. În orice biserică vizibilă sunt şi oameni nesinceri. Chiar şi în prima biserică creştină sau între cei doisprezece ucenici au fost persoane care nu erau cu toată inima de partea lui Isus.

INTERVIU

DĂRUIREA DE SINE

Intervievat: Rarinca Irina
- Studenta anul II Fac.de Matematica, Bucuresti

Aflându-ma zi de zi printre oameni, în mijloacele de transport în comun, sau în locuri extrem de aglomerate, mi-a fost imposibil sa nu observ tot felul de conflicte ce rasareau ca din pamânt. Încercând sa descopar cauzele ce-au generat aceste conflicte, mintea mi s-a îndreptat catre personalitatile puternice si reliefatul EU al celor implicati. M-am întrebat de ce exista atât de putina cedare, renuntare, îngaduinta...

B.B: Buna Irina, spune-mi te rog, crezi ca este posibila o totala renuntare la sine în favoarea celorlalti?

Pilda nunţii fiului de împărat

FACTORUL "D"

Zilele contin tunete, raze de soare, grindina, vant si ploaie. Nuantele sunt spectrul curcubeului, avand predominante nuante de rosu, purpuriu, galben si gri.

Doar o melodie linistitoare se aude... totul devine un roman pamantesc, un mister obscur, o mare piesa pe pamant.

"Factorul D" este factorul Dar. Nu putem sa dam ceea ce nu avem. Dumnezeu nu ne asteapta sa dam ceea ce nu ne-a dat El mai intai.

08.Valori creştine – credinţa, speranţa şi dragostea

            Credinţa în general este ansamblul ideilor şi reprezentărilor acceptate în gândire şi manifestate în trăiri şi acţiuni concrete. Credinţa biblică este încredere în Dumnezeu şi în adevărul revelat de El cu privire la mântuire.
            Speranţa este siguranţa că promisiunile lui Dumnezeu se vor împlini la vremea lor. Speranţa îmi apare ca un aspect al credinţei, credinţa care priveşte spre viitor. Cele două funcţionează împreună.

Cum se naşte credinţa
            Prin studierea Cuvântului lui Dumnezeu, sub influenţa Duhului Sfânt, privind la Isus Hristos care se descoperă în Biblie, se obţine încrederea în Autorul mântuirii noastre (Rom. 10, 17; Evrei 12, 2; Ioan 7, 17), dacă nu cădem în capcana mândriei (Ioan 5, 44) sau a lăcomiei (1Tim 6, 10).

Rugăciunea unei fetiţe

Era a nu ştiu câta oară, când îşi dorea o familie, cu un tată şi o mamă normali, care să îi ofere mângâiere şi nu bătăi care îi lăsau urme urâte pe corp şi care să nu o mai umilească în public prin observaţiile lor critice.

EXPERIENŢE

"Şi voi cine ziceţi că sunt…?"

Parafrazând întrebarea Mântuitorului pusă ucenicilor: "Şi voi cine ziceţi că Sunt?", aşez şi eu înaintea ta, iubite cititor, întrebarea: "Tu, ce crezi că este colportorul?" Despre ce zic vei afla din rândurile care urmează.

 14.RUGA TA ŞI PĂCATUL TĂU

  Şi nu ne duce pe noi în ispită. SAU nu ne lăsa să cădem în ispită. Dumnezeu nu te poate "ispiti", ci numai Satana ar fi în stare de aşa ceva şi, ca atare, se optează pentru a doua variantă.
 Dumnezeu este de acord ca Satana să ne ispitească (vezi cazul lui Iov). Ispitele sunt examenele pe care trebuie să le susţinem de-a lungul uceniciei. Ele au un dublu rol: ne verifică aptitudinile, dar le şi formează. Tot timpul avem de făcut efortul de a sublima pasiunile instinctuale şi de a transforma pe de-a-ntregul partea firească a fiinţei. Cuvîntul ispită a căpătat un sens peiorativ  numai după ce s-a constatat că majoritatea oamenilor cad la aceste încercări,
iar pe de altă parte, orice ispită cere să facem eforturi pentru a o depăşi, ceea ce implică să părăsim confortul vieţii obişnuite.
Prima variantă şi nu ne duce pe noi în ispită este mai potrivită pentru oamenii laşi şi fricoşi. Le este teamă de ispite.
A doua variantă şi nu ne lăsa să cădem în ispită este mult mai realistă pentru că ceea ce cerem noi este doar ajutorul de a nu cădea la încercarea prin care trebuie să trecem şi nu cerem să nu mai fim puşi la încercare.

 07.POSTUL ŞI RUGA

Pentru anumite lucruri, postul şi rugăciunea sunt recomandate şi potrivite. În mâna lui Dumnezeu, acestea sunt un mijloc de curăţire a inimii şi de a crea o structură mintală receptivă. Primim răspunsuri la rugăciunile noastre când  ne smerim sufletele înaintea lui Dumnezeu. 
Unii sunt continuu neliniştiţi ca nu cumva hrana lor, oricât de simplă şi sănătoasă ar fi, să le facă rău. .., după ce aţi rugat pe Domnul să binecuvânteze hrana pentru întărirea corpului vostru, să credeţi că El aude rugăciunea şi fiţi liniştiţi. 

Hristos nu S-a rugat ca ucenicii Săi să fie luaţi din lume, ci să fie păziţi de rău - să poată fi feriţi, ca să nu cedeze ispitelor pe care aveau să le întâlnească la fiecare pas. Aceasta este o rugăciune care ar trebui înălţată de fiecare tată şi mamă. Însă ar trebui ei să se roage lui Dumnezeu în favoarea copiilor lor şi apoi să-i lase pe aceştia să facă ce poftesc? Ar trebui ei să răsfeţe pofta până când acesta capătă stăpânire deplină şi apoi să se apuce să-şi înfrâneze copiii?

INTERVIU

BIBLIA sau TRADIŢIA

Intervievat: Cornel Dărvăşan

1. Ce este traditia si ce aspecte implica aceasta în domeniul religios?

EDUCAŢIE

Autoritate si disciplina (partea a II-a)

Disciplina salvatoare, mântuitoare are câteva trasaturi dupa care se poate recunoaste. Aceste caracteristici pot fi considerate chiar atitudini si actiuni manifestate de parinti în educarea copilului lor.

09.Sănătate şi religie

            În ciuda părerii larg răspândite, religia autentică se împacă bine cu sănătatea. Ba mai mult preocuparea pentru sănătate nu poate lipsi din adevărata religie (1 Petru 2, 11). Isus Se interesa de omul întreg (Mat. 9, 35-37). Educaţia adevărată include toate aspectele fiinţei umane.

 10.MÂNCAREA ŞI RUGA

Unii sunt continuu neliniştiţi ca nu cumva hrana lor, oricât de simplă şi sănătoasă ar fi, să le facă rău. Daţi-mi voie să le spun acestora: Să nu vă mai gândiţi că hrana pe care o consumaţi vă face rău; nu vă mai gândiţi deloc la acest lucru. Mâncaţi după cum judecaţi că este cel mai bine; şi, după ce aţi rugat pe Domnul să binecuvânteze hrana pentru întărirea corpului vostru, să credeţi că El aude rugăciunea şi fiţi liniştiţi. DIETĂ 5

Hristos nu S-a rugat ca ucenicii Săi să fie luaţi din lume, ci să fie păziţi de rău - să poată fi feriţi, ca să nu cedeze ispitelor pe care aveau să le întâlnească la fiecare pas. Aceasta este o rugăciune care ar trebui înălţată de fiecare tată şi mamă. Însă ar trebui ei să se roage lui Dumnezeu în favoarea copiilor lor şi apoi să-i lase pe aceştia să facă ce poftesc? Ar trebui ei să răsfeţe apetitul până când acesta capătă stăpânire deplină şi apoi să se apuce să-şi înfrâneze copiii? Nu; ar trebui să-i înveţe cumpătarea şi stăpânirea de sine încă din leagăn. Asupra mamei trebuie să apese în cea mai mare parte responsabilitatea acestei lucrări.

MOMENTE DIN VIAŢA DOMNULUI ISUS

Am văzut steaua Lui

"După ce s-a născut Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din răsărit la Ierusalim şi au întrebat : "Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă i-am văzut steaua în răsărit şi am venit să ne închinăm Lui" Matei 2, 1-2.

17.RUGĂCIUNEA  ŞI  BLESTEMUL

(Deut. 11,27-28) „binecuvântarea, dacă veţi asculta, blestemul, dacă nu veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru"
Primul blestem a fost rostit asupra urmaşilor lui Adam şi asupra pământului." Geneza 3,5. Cunoaşterea răului, blestemul păcatului au fost tot ce-au câştigat călcătorii poruncii. Fructul în sine nu conţinea nimic otrăvitor, iar păcatul nu consta doar în cedarea în faţa poftei.
Cel de-al doilea blestem a venit pe pământ după ce Cain l-a ucis pe fratele lui, Abel. Cel de-al treilea, a venit asupra pământului la potop.

AUTORITATE SI DISCIPLINA (partea I)

Dictionarul explicativ al limbii române are urmatoarea definitie pentru termenul "disciplina":

"1. totalitatea regulilor de comportare si de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivitati; ordine; spirit de ordine; deprindere cu o ordine stricta;

2. ramura a unei stiinte; stiinta". A disciplina înseamna, conform aceleiasi surse, "a (se) obisnui cu spiritul de disciplina, de ordine".

Căutarea de sine

Beniamin Ciurea

În lumea de azi, am trecut de la găsirea lui Dumnezeu la găsirea de noi înşine. Dragostea a devenit pentru noi cea mai mare virtute, iar ura de sine cel mai mare păcat.

Totul a început inocent, dar s-a desfăşurat convingător şi acaparator. În loc să ne apropiem de Dumnezeu şi să ne facă liberi, să ne pese mai mult de ceilalţi, am ajuns să fim mult mai sensibili cu privire la noi înşine.

Astfel că accentul a căzut pe noi, ca oameni "în nevoie", de care s-a abuzat într-un fel sau altul, iar Dumnezeu a fost distribuit în rolul Marii Puteri, care aşteapta în culise semnul pentru a veni să ne vindece rănile. Mai mult chiar, a-i ajuta pe oameni să se simtă iubiţi a devenit misiunea centrală a bisericii.

EDITORIAL

Căutări fără/cu sfârşit

03.Poţi să fii „ca Dumnezeu”?

            Diavolul l-a asigurat pe om că, dacă îi va urma sfatul, va fi „ca Dumnezeu” (Gen. 3, 4), dându-i de înţeles că va dobândi o stare de existenţă superioară celei pe care i-a dat-o Dumnezeu.   În sens relativ omul poate fi plin de „toată plinătatea lui Dumnezeu” (Efes. 3, 19), desăvârşit în caracter după cum şi Dumnezeu este desăvârşit (Matei 5, 48). Dar omul nu poate fi ca Dumnezeu în înţelepciune, putere şi existenţă veşnică.
            Se pune problema dacă omul este nemuritor prin natura sa şi dacă structura lui este trihotomică, dihotomică sau dacă trebuie să-l privim ca o entitate integrată. Vom examina concis cele trei concepţii.

 03.RUGA ŞI MĂRTURISIREA

Ruga pregăteşte sufletul pentru primirea iertării de la Domnul , dar şi pentru a oferi iertare celor care ne-au greşit.

Avem nevoie în principal de trei tipuri de hrană - pentru trup, minte şi suflet, Şi iartă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşelile greşiţilor noştri. Cu toate că este o afirmaţie foarte limpede, există probleme serioase în înţelegerea ei. În general, oamenii cer îndurare pentru orice greşeală a lor şi cer să fie pedepsite greşelile celorlalţi, mai ales dacă au fost atinşi direct de către acestea. Omul superior iartă greşelile celorlalţi şi cere să fie pedepsit aspru pentru greşelile proprii Unii au scris cărţi întregi numai despre iertare. emisiuni de televiziune în care se urmăreşte exersarea aceleiaşi calităţi nobile - puterea de a ierta. Ca să poată ierta, omul trebuie să aibă o înţelegere superioară, să fie cît mai puţin egoist, şi să deţină un control perfect asupra Eului. Pentru a avea aceste calităţi trebuie să fie preocupat cu adevărat de îndumnezeire, altfel va exista tot timpul o limită de la care nu va mai accepta să ierte. Mulţi oameni spun că au puterea de a ierta, dar „să nu se depăşească o anumită limită".

Îvaţă pe copil...

Daniela Dorcea

"Învata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze si când va îmbâtrâni nu se va abate de la ea." (Proverbe 22,6)
Cu câta bucurie primeste o familie vestea ca numarul membrilor ei se va mari cu unu! Apoi, cu câta grija viitorii parinti se îngrijesc pentru ca pruncul sa se dezvolte sanatos! Cu câta emotie asteapta ei aparitia pe lume a copilului lor, dorindu-si nu neaparat sa fie baiat sau fata, ci sa fîe sanatos, iar mama sa-1 poata creste bine! Dar... exista un dar care poate umbri aceste sentimente ale persoanelor care le experimenteaza.

POEZIE

Rătăcire

Cândva, auzeam glasul Tău, Doamne,
precum un om însetat aude susurul sidefiu al unui izvor nenăscut încă.

Cândva, ascultam şoaptele Tale, ecouri firave străbătând în dimineţile vieţii mele
firele de iarbă, ce-mi atingeau uşor genunchii,
totul contopindu-se în armonii cereşti.

Într-o zi, purtată de un vânt
al cărui îngheţ nu-l bănuiam atât de năprasnic,
mi-am ferecat ochiul lăuntric,
sub pleoapa încântătoarelor bacante.

Avortul - între zâmbet şi suspin - Dulcere amar

Ce ne spune experienta omenirii, dupa cum am vazut, realitatea, este indiscutabila valoarea vietii fiecarui om, a individului a intarziatului mintal, a copilului mic si a fatului.

Dar valoarea vietii este calcata in picioare nu atat de paturile marginalizate ale societatii cat de lumea personalitatii progresiste care face din fapta sa logica si ideological pentru ceilalti, in numele “PROGRESULUI", un mod arbitrar si de la sine putere isi asuma raspunderea  sa prezinte si sa   perverteasca constiinta omenirii intregi.  

Si fericirea are un vuiet...

Intr-o lume in care se alearga din zi in zi mai mult spre nicaieri, intr-o lume intunecata, rece si straina, oamenii viseaza sa gaseasca intr-o zi, adevarata fericire... Asadar, speranta la fericire traieste, oriunde si oricand, chiar si atunci cand durerea se "incapataneaza" sa ne arate contrariul.