15.CUM SĂ PRIMESC RĂSPUNS
Când Dumnezeu vrea să ne pedepsească, ne împlineşte dorinţele. ADEVĂRAT SAU FALS?
Fiecare dintre noi doreşte tot timpul ceva. Dorinţele noastre, fac parte din spaţiul şi timpul vieţii noastre. Într-un fel, ele ne jalonează calea , fiindcă dorinţa este aceea care ne ancorează şi ne susţine în existenţă. Există două mari atitudini faţă de dorinţă: filosofia orientală: suferinţa se naşte din dorinţă, prin urmare renunţarea la dorinţă exprimă liniştea, odihna în sânul Creatorului, nirvana. Filosofia occidentală: la ideea de dorinţă, adăugându-se atributul păcatului.
Înseamnă însă că orice rugăciune pentru împlinirea unei dorinţe constituie un păcat?
Rugăciunea înseamnă nu atât cuvintele pe care le rostim, cât ceea ce este în acel moment în sufletul nostru: adevărata rugăciune este aceea a inimii.
De ce nu se împlinesc totdeauna rugăciunile noastre?
Imperfecţiunea modului în care ne rugăm. Isus ne învaţă că atunci când cerem un lucru, să credem că l-am şi dobândit; dacă vom crede, atunci când ne rugăm, că nu merităm să-l primim, pentru că, de exemplu, Dumnezeu ne pedepseşte, atunci implicit refuzăm să primim ceea ce dorim-şi anulăm noi înşine propria noastră rugăciune.
Drumul vieţii noastre este o suită de lecţii şi primim ceea ce ne este necesar, iar ceea ce dorim nu neapărat este şi spre binele nostru.
Adevărata fericire constă nu atât în a avea parte de bine, cât în a şti să te foloseşti în bine de ceea ce ai. Atunci adevărata credinţă constă în a percepe cu propriul suflet că tot ceea ce ne este dat, este dat spre binele nostru.
-
Rugăciunile noastre nu-şi vor atinge scopul dacă nu avem o credinţă sinceră, adevărată.
Isus afirmă: „De aceea vă spun că orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi-l veţi avea" (Marcu 11:24). Tatălui băiatului stăpânit de un duh mut, El i-a spus aceste cuvinte: ,,Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce crede" (Marcu 9:23). „să ne apropiem de Dumnezeu cu o inimă curată, cu credinţă deplină" (Evrei 10:22), să cerem lui Dumnezeu „cu credinţă" fără să ne îndoim: (Iacov 1:6).
-
Rugăciunea trebuie să fie făcută în Numele lui Isus.
„şi orice veţi cere în Numele Meu, voi face, ..Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face" (Ioan 14:13-14).
Rugăciunile noastre trebuie sa fie făcute în armonie cu Persoana, şi caracterul Domnului nostru (Ioan 14:13,).
-
Rugăciunea făcută în conformitate cu voia absolută a lui Dumnezeu:
„...dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă" (1 Ioan 5:14; „facă-Se voia Ta, precum în cer şi pe pământ" (Matei 6:10; compară cu Luca 11:2; propria rugăciune a Domnului Isus în Ghetsimani, Matei 26:42). În multe împrejurări cunoaştem voia lui Dumnezeu deoarece El ne-a revelat-o în Scriptură. Ilie a fost sigur că Domnul Dumnezeul lui Israel va răspunde rugăciunii sale cu foc şi după aceea cu ploaie, din cauza cuvântului profetic al Domnului care i-a fost spus lui (1 Împăraţi 18:1).
Uneori voia lui Dumnezeu devine clară numai pentru că noi căutăm cu stăruinţă să descifrăm care este ea. Nu numai că noi trebuie să ne rugăm conform cu voia lui Dumnezeu, dar trebuie să fim în voia lui Dumnezeu dacă vrem ca El să ne audă şi să ne răspundă. Păzirea poruncilor lui Dumnezeu, iubirea Lui şi săvârşirea a ce este plăcut înaintea Lui sunt condiţii indispensabile pentru primirea răspunsurilor la rugăciune. Când Iacov scria că rugăciunile celui neprihănit sunt eficace, el se referea atât la o persoană neprihănită prin credinţa în Hristos cât şi la una care trăieşte o viaţă de neprihănire, în frica de Dumnezeu, şi de ascultare faţă de El—ca de exemplu, cea a proorocului Ilie (Iacov5:16-18; compară cu Psalmul 34:13-14). Acelaşi punct de vedere a fost subliniat deja în Vechiul Testament. Dumnezeu a arătat in mod clar că rugăciunile lui Moise în favoarea Israeliţilor au fost ascultate datorită relaţiei sale de ascultare şi credincioşie faţă de Domnul (vezi Exodul 33:17,). dacă noi păstrăm păcatul în vieţile noastre, „nu ne-ar asculta Domnul" rugăciunile noastre (Psalmul 66:18; vezi Iac. 4:3,). Acest fel de atitudine a constituit principalul motiv din cauza căruia Domnul nu a mai ascultat rugăciunile Israeliţilor idolatri şi răi (Isaia 1:15). Dar dacă poporul lui Dumnezeu se căieşte de păcatele sale şi se întoarce de la căile sale rele, Domnul promite să-Şi aplece din nou urechea Sa spre ei, să-i asculte, să le ierte păcatele şi să le tămăduiască ţara (2 Cronici 7:14; compară cu 6:36-39; Luca 18:14).
Rugăciunea marelui preot pentru iertarea păcatelor Israeliţilor în Ziua Ispăşirii nu putea să fie ascultată până când propria sa stare păcătoasă nu era curăţită (vezi Exodul 26:33)
„Orice vom cere, vom căpăta de la El, fiindcă păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui" (1 Ioan 3:22,).
Dumnezeu voieşte să ne dea lucrurile pe care le cerem numai dacă noi căutăm mai întâi împărăţia şi neprihănirea Sa (Mat. 6;33).
-
Trebuie să fim stăruitori.
Luca 18:1-7; vezi 18:1, Îndemnul lui Isus de a „cere ... a căuta ... a bate" (Mat. 7:7-8) învaţă despre perseverenţa în rugăciune. Matei 7:7-8,…să ne rugăm neîncetat (Coloseni 4:2; 1 Tesaloniceni 5:17,). Vechiul Testament a recunoscut acest principiu. Numai atât timp cât Moise a perseverat în rugăciune cu mâinile ridicate spre Dumnezeu au avut Israeliţii succes în lupta lor împotriva Amaleciţilor Exodul 7:11. După ce Ilie a primit cuvântul profetic că va ploua, el a stăruit încă în rugăciune până ce ploaia a venit (I Împăraţi 18:41-45). Anterior, s-a rugat cu stăruinţă şi cu zel pentru ca Dumnezeu să aducă din moarte la viaţă pe fiul văduvei din Sarepta până ce Domnul a răspuns rugăciunii sale (1 Împăraţi 17:17-23).
Ce elemente compun rugăciunea ascultată ?
(a) să-L lăudăm şi să-L adorăm pe Dumnezeu (Psalmul 150; Fapte 2:47; Romani 15:11; (b) aducerea de mulţumire lui Dumnezeu (vezi Psalmul 100:4; Matei 11:25-26; Filipeni 4:6); (c) mărturisirea sinceră a păcatelor cunoscute (Iac. 5:15-16; compară cu Psalmul 51; Luca 18:13; 1 Ioan 1:9); (d) să cerem în conformitate cu nevoile noastre; noi nu căpătăm lucrurile pe care le dorim pentru că le cerem cu gânduri rele (Iacov 4:2-3; compară cu Psalmul 27:7-12; Mat. 7:7-11; Filipeni 4:6); (e) Noi trebuie să ne rugăm fierbinte şi pentru alţii (Numeri 14:13-19; Psalmul 122:6-9; Luca 22:31-32; 23:34.
EXEMPLE DE RUGĂCIUNE ASCULTATĂ
(1)Moise a rostit numeroase rugăciuni de mijlocire cărora Dumnezeu le-a răspuns, chiar când El îi spusese lui Moise că evenimentele vor avea un curs diferit.
(2)Samson pocăit s-a rugat pentru încă o ocazie favorabilă pentru ca să împlinească sarcina vieţii sale, aceea de a înfrânge Filistenii; Dumnezeu a răspuns acestei rugăciuni dându-i putere să dărâme stâlpii clădirii în care ei slăveau puterea dumnezeilor lor (Judecători 16:21-30).
(3)Proorocul Ilie a avut rugăciuni pline de putere cărora li s-a dat răspuns, fiecare din ele aducând slavă Dumnezeului lui Israel (vezi 1 Împăraţi 17:18; Iacov 5:17-18).
(4)Împăratul Ezechia s-a îmbolnăvit şi i s-a spus prin Isaia că va muri (2 Împăraţi 20:1; Isaia 38:1). Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi s-a rugat cu putere ca Dumnezeu să-i prelungească viaţa. Dumnezeu a trimis pe Isaia înapoi la Ezechia, asigurându-i vindecarea şi încă cincisprezece ani de viaţă (2 Împaraţi 20:2-6; Isaia 38:2-6).
(5)Fără îndoială că Daniel s-a rugat Domnului în groapa cu lei, cerând să-l scape din gurile lor şi Domnul a împlinit cererea lui (Daniel 6:10, 16-22).
6)Primii creştini s-au rugat cu stăruinţă pentru punerea în libertate a lui Petru aflat în temniţă şi Dumnezeu a trimis un înger să-l elibereze (Fapte 12:3-11;
Principii cu privire la Cum să primim răspunsuri în mod real
1. Scopul rugăciunii este acela de a ne conduce la unitate spirituală cu Dumnezeu şi la cea mai adâncă părtăşie cu El (Apocalipsa 3:20; Efeseni 3:16-19 ).
2. Asigură-te că viaţa ta este supusă voinţei Sale. Fii dispus să renunţi la tot ceea ce nu este în armonie cu voinţa Sa ( 1 Ioan 5:14,15; Matei 26:39 ).
3. Adu înaintea Lui tot ceea ce te tulbură sau îngrijorează în vreun fel (1 Petru 5:7; Psalmul 55:22 ).
4. Uniţi în toate rugăciunile voastre lauda, recunoştinţa şi mulţumirea (Filipeni 1:4; Coloseni 3:15-17; 1Tesaloniceni 5:18 ).
5. Domnul ne invită să-L căutăm ( Luca 11:13; Matei 7:11; Psalmul 65:2; Marcu 11:23,24 ).
6. Dumnezeu ne invită să găsim un loc liniştit pentru rugăciune şi să-L căutăm în fiecare zi cu toată inima (Marcu 1.35; Ieremia 29:13)
7. Învăţaţi să vă rugaţi cu voce tare acolo unde vă poate auzi numai Dumnezeu ( Matei 26:39; Luca 11:1 ).
8. Notaţi-vă răspunsurile lui Dumnezeu şi reamintiţi-vă mereu binecuvântările Sale. (Deuteronom 8:2; 1 Cronici 16:12)