O piatră de aducere aminte

Beniamin Ciurea

  • piatraperu
Am citit de curând povestea unei pietre de granit aşezate în mijlocul unui sătuc al indienilor SHIPOBE, din Peru.

Zilnic, piatra amintea celor care o vedeau despre misionarul tânăr care, cu mult timp în urmă, venise din America pentru a le vesti Cuvântul lui Dumnezeu. Când fiul acestui misionar, în vârstă de şase luni, a murit în urma unui acces spontan de vărsături şi diaree, misionarul aproape că şi-a pierdut minţile.

A desprins, cu mâinile lui o bucată uriaşă de granit dintr-o stâncă aflată în apropriere, şi a aşezat-o lângă mormântul copilaşului, apoi a plantat un copac lângă ea. În fiecare zi, când soarele dogorea cel mai puternic şi când toţi ceilalţi căutau umbra, umplea o găleată de apă din râu, uda copăcelul, apoi se aşeza lângă mormânt acoperindu-l cu umbra lui.

Nimeni, nici măcar soţia lui nu a putut să-i aline durerea. În cele din urmă, slăbit de durere din cauza deshidratării care s-a instalat în urma diarei prelungite, a fost dus la spital, în Lima, i-au fost făcute analize cu multă atenţie. Rezultatele au infirmat însă prezenţa unui microb tropical. A urmat însă un tratament dur fără nici un rezultat. În final, medicii au ajuns la concluzia că este vorba de aşa zisa „diaree isterică”.    

Citind povestea tânărului misionar, m-am simţit într-un mod special implicat. Mă simt legat de acest om şi inima mea simpatizează cu el, căruia i s-au întâmplat lucruri care şi mie mi se întâmplă.

Uneori şi eu am piatra mea lângă care stau, fără să recunosc tot ce se întâmplă. Nu pot să nu mă întreb: ce era în mintea acelui om? Fiul său nu făcuse nici un rău. Veniseră aici să-L slujească pe Dumnezeu. Şi cu ce rezultat!

În mod sigur, ateii, convinşi că nu au ce aştepta din partea Cuiva care nu exista, nu ar fi fost dezamăgiţi. Dar el, care-şi încredinţase viaţa în mâna Domnului pentru care plecase din civilizaţie pentru a-L sluji, în mod instinctiv, aştepta ceva mai bun. Cred că aceasta este problema fiecăruia dintre noi dacă nu încercăm să-L cunoaştem pe Dumnezeu în termenii hotărâţi de El – aceia ai focului care înlătură impurităţile curăţind aurul până îşi vede chipul în el.

Nu-ţi cunosc suferinţele, dar doresc să-ţi transmit ceea ce ştiu: exişti pentru a-L lăsa pe El să-şi oglindească chipul în aurul vieţii tale. Altfel vei trăi ce-a mai teribilă răzvrătire a sufletului. Viaţa aceasta merită însă scopuri mai înalte.

Tags: pastor