Ne puteți urmări în fiecare săptămână în direct pe Facebook.
Si lacrimile curgeau...
"Doamne...vino Doamne... sa vezi ce-a mai ramas din oameni..." Cu siguranta unii dintre dumneavoastra va mai amintiti de acest cantec... care a fost interpretat o data cu revolutia din '89.
Cuvinte care exprimau impreuna simtire... pierderea a ceva valoros - a vietii omenesti... cuvinte care exprimau durere...
Citește mai departe...Intr-o lume in care se alearga din zi in zi mai mult spre nicaieri, intr-o lume intunecata, rece si straina, oamenii viseaza sa gaseasca intr-o zi, adevarata fericire... Asadar, speranta la fericire traieste, oriunde si oricand, chiar si atunci cand durerea se "incapataneaza" sa ne arate contrariul.
Citește mai departe...Daniela Dorcea
"Învata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze si când va îmbâtrâni nu se va abate de la ea." (Proverbe 22,6)
Cu câta bucurie primeste o familie vestea ca numarul membrilor ei se va mari cu unu! Apoi, cu câta grija viitorii parinti se îngrijesc pentru ca pruncul sa se dezvolte sanatos! Cu câta emotie asteapta ei aparitia pe lume a copilului lor, dorindu-si nu neaparat sa fie baiat sau fata, ci sa fîe sanatos, iar mama sa-1 poata creste bine! Dar... exista un dar care poate umbri aceste sentimente ale persoanelor care le experimenteaza.
Ciurea Beniamin
Cât din mesajul apreciatei scriitoare vi se aplică? Frământătoare întrebare la care - dispuse sau nu - cuplurile sunt obligate să dea un răspuns.
Mulţi oameni se îndrăgostesc, se căsătoresc şi consideră că misiunea lor este terminată. Ei tind să creadă că toate celelalte vor merge automat. Dar cu greu poate exista ceva mai departe de adevăr.
O căsnicie fericită nu vine în mod spontan sau prin şansă. Dimpotrivă, o căsnicie fericită presupune că doi oameni să rezolve atât dificultăţile mici, cât şi pe cele mari.
Citește mai departe... Închinarea este atitudinea de respect suprem faţă de fiinţa sau lucrul considerat ca fiind cel mai important: devoţiune, omagiu, supunere, adorare. Singura Fiinţă demnă de închinare este Dumnezeu care posedă măreţia şi bunătatea descrise în altă conferinţă.
Închinarea este stârnită de cunoaştere, admiraţie, încântare, umilinţă, respect suprem şi spirit de devoţiune. „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti (Mat. 4, 10).
Aspecte ale închinării
În închinare distingem patru aspecte: obiectul închinării, forma închinării, spiritul închinării şi timpul special dedicat închinării. Obiectul închinării îl găsim în porunca lui Isus, forma, în porunca II (Ioan 4, 23), spiritul în porunca III, iar timpul special pentru închinare în porunca IV din Decalog. Respectarea poruncii a patra are cea mai intimă relaţie cu închinarea. Dacă lumea ar fi respectat-o de la început n-ar mai fi putut să apară politeismul, ateismul, evoluţionismul, panteismul şi secularismul.
Parinti, luati-va timp pentru copii vostri! Jucati-va cu ei, vorbiti cu ei!
Acesta nu este timp pierdut, ci castigat. Asa ii veti ajuta sa treaca mai usor prin greutatile vietii, cladind in sufletul lor iubire si respect fata de voi. Un copil crescut astfel, va fi iubit si respectat de cei din jur, iar el va va iubi chiar si atunci cand drumurile il vor purta departe.
Si nu uitati: roata se intoarce.
Citește mai departe...Ratacitori fiind cu toti pe-acest pamânt
Straini fata de Dumnezeu si tot ce este Sfânt,
Mergeam 'nainte fara nici o teama
Iar la chemarea Duhului cel Sfânt, eram fara de teama.
Cu toti mergeam ici acolo într-o doara
Ni se alatura si un strain, venit parca din alta tara.
Cine esti tu? Hai spune-ne straine!
Eu sunt Isus Hristos, si vreau ca sa veniti cu mine.
Citește mai departe...Când ai privit ultima data un lucru frumos? Când ai privit ultima data un lucru care sa te faca sa zâmbesti în sufletul tau si sa te ajute sa descoperi cât de frumoasa este viata? Daca nu îti mai aduci aminte, îninte de a citi mai departe îsi propun un lucru. Du-te la fereastra, deschide-o larg si si respira adânc.
Citește mai departe...Beniamin Ciurea
În lumea de azi, am trecut de la găsirea lui Dumnezeu la găsirea de noi înşine. Dragostea a devenit pentru noi cea mai mare virtute, iar ura de sine cel mai mare păcat.
Totul a început inocent, dar s-a desfăşurat convingător şi acaparator. În loc să ne apropiem de Dumnezeu şi să ne facă liberi, să ne pese mai mult de ceilalţi, am ajuns să fim mult mai sensibili cu privire la noi înşine.
Astfel că accentul a căzut pe noi, ca oameni "în nevoie", de care s-a abuzat într-un fel sau altul, iar Dumnezeu a fost distribuit în rolul Marii Puteri, care aşteapta în culise semnul pentru a veni să ne vindece rănile. Mai mult chiar, a-i ajuta pe oameni să se simtă iubiţi a devenit misiunea centrală a bisericii.
Citește mai departe...Maya
Dragi copii,
Am citit despre un băieţel pe nume Marc și m-au impresionat gesturile și cuvintele sale. Cred că era aşa... cam de vârsta voastră.
El îl ajuta pe tatăl său la împachetatul unor lăzi cu bunuri și apoi era pus să le transporte la o oarecare distanţă, unde le depozita.
Cineva a trecut pe lângă el și l-a întrebat: Nu crezi că e prea grea lada aceasta?
Băiețelul i-a răspuns: "Tata știe cât pot eu duce și nu mă încarcă mai mult. Doar... mă iubește!"
De ce sa te alegem pe Tine, Isuse?
Tu nu stii fotbal, nici tangou si nici razboi
De ce sa te urmam?
Când niciodata n-ai venit cu noi prin discoteci
Si niciodata n-ai dansat.
Sunt momente din viata mea în care ma "opresc" si ma debarasez de tot ce este în jur pentru a crea câteva clipe de discutie cu mine.
Ma-ntreb ce vreau sa fac mai departe, îmi pun tinte noi si-mi fac planuri pe care doresc sa le pun în aplicare ... si ma-ntreb în cele din urma. "Cine sunt eu?"
În acest editorial va invit la un dialog cu noi însine ca sa aflam "Cine suntem noi? Ce reprezentam?"
Citește mai departe...Buna piticilor!
Ia spuneti voi, v-ati plictisit astazi vreun pic?
Haide sa va spun o poveste. Erau doi frati Irina si Andrei, care se plictiseau foarte tare... vroiau sa faca ceva nastrusnic, ceva iesit din comun, se plictisisera de televizor, de puzzle, vroiau si altceva... La un moment dat Andrei sari in picioare de pe canapeaua pe care statea tolanit si-i spuse Irinei: -Stiu ce putem face!
Citește mai departe...
Cadre medicale, pastori, colpoltori, tineri instruiti sa prezinte principiile de sanatate, operatori pe calculator, bucatarese care pregateau retete sanatoase, analize gratuite... O expozitie de sanatate pe o perioada de o saptamâna în centrul Bucurestiului. Aveam mare nevoie de voluntari.
Citește mai departe...
1. Este o realitate a lumii contemporane faptul ca în general oamenii au devenit subtili, sofisticaţi, şmecheri, indirecţi, trăind prin exagerare şi superficialitate. Mulţi au ajuns experţi în a da impresii, maeştri în a părea altfel decât sunt, exprima simţăminte pe care nu le simt... De ce?
Citește mai departe...Seminarii prezentate în comunitatea Foişor
În acest loc puteţi găsi seminarii (scrise) pe diverse teme prezentate în biserica noastră în trecut.
Puteţi selecta din meniul principal unul din seminariile pe care le doriţi.
Parafrazând întrebarea Mântuitorului pusă ucenicilor: "Şi voi cine ziceţi că Sunt?", aşez şi eu înaintea ta, iubite cititor, întrebarea: "Tu, ce crezi că este colportorul?" Despre ce zic vei afla din rândurile care urmează.
Cat valoreaza viata Domnului Hristos?
Doar treizeci de arginti? Sarmane pacatos,
Si l-ai vandut pe pretul unui rob de rand?
Dar El e Fiu, Mantuitor, ce va veni curand.
Citește mai departe...
Diavolul l-a asigurat pe om că, dacă îi va urma sfatul, va fi „ca Dumnezeu” (Gen. 3, 4), dându-i de înţeles că va dobândi o stare de existenţă superioară celei pe care i-a dat-o Dumnezeu. În sens relativ omul poate fi plin de „toată plinătatea lui Dumnezeu” (Efes. 3, 19), desăvârşit în caracter după cum şi Dumnezeu este desăvârşit (Matei 5, 48). Dar omul nu poate fi ca Dumnezeu în înţelepciune, putere şi existenţă veşnică.
Se pune problema dacă omul este nemuritor prin natura sa şi dacă structura lui este trihotomică, dihotomică sau dacă trebuie să-l privim ca o entitate integrată. Vom examina concis cele trei concepţii.
Dumnezeu este realitatea necreată, dar creatoare a tot ce există, independent de orice altă realitate şi sursa tuturor existenţelor. El nu poate fi cunoscut decât în măsura în care Se descoperă pe Sine. Nimeni nu-L poate cunoaşte în mod perfect (Iov 11, 7-9; 1 Tim. 6, 16). Umilinţa, respectul şi evlavia sunt necesare pentru a spori în cunoaşterea Lui.
Atributele lui Dumnezeu
Atributele măreţiei Sale:
1) Personalitatea – Exod 20, 2
2) Spiritualitate – Ioan 4, 24
3) Eternitatea – Psalmi 9, 1.2
Rugăciunea, necesitate şi scop
Cum să mă rog
Mărturisirea păcatelor în rugăciune
Bucuria şi încumetarea în rugăciune
Perseverenţa şi credincioşia în rugăciune
Îngerii buni, satana şi ruga noastră
Postul şi ruga
Rugăciuni greşite
Sentimentele şi rugăciunea
Mâncarea şi rugăciunea
Rugăciunea şi studiul Bibliei
Rugăciunea cântată
Rugaciunea şi încercările
Rugăciunea ta şi păcatul tău
Cum să primesc răspuns la rugăciune
Ascultarea şi credinţa în rugăciune
Rugăciunea ca blestem şi binecuvântare
În ciuda părerii larg răspândite, religia autentică se împacă bine cu sănătatea. Ba mai mult preocuparea pentru sănătate nu poate lipsi din adevărata religie (1 Petru 2, 11). Isus Se interesa de omul întreg (Mat. 9, 35-37). Educaţia adevărată include toate aspectele fiinţei umane.
Citește mai departe...Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinei şi echilibrului în natură, societate şi în viaţa spirituală. Ordinea se întemeiază pe dragoste, dreptate şi bunătate. Cea mai mare poruncă cere să iubeşti (Luca 10, 27; Mat. 22, 37.38). Ea este eternă, afirmată puternic în Vechiul Testament (Deut. 6, 4-5) şi repetată în Noul Testament – Ioan 13, 34. Poruncile Decalogului arată felul în care se manifestă dragostea în relaţia cu Dumnezeu şi cu semenii (Exod 20, 2-17). Ele cer respect şi închinare faţă de Fiinţa supremă
Citește mai departe...
"Pentru iudei vârsta de 12 ani marca linia de despărţire dintre copilărie şi tinereţe. La împlinirea acestei vârste copilul evreu era numit fiu al legii şi de asemenea fiu al lui Dumnezeu.
La această vârstă copilul era instruit în cele religioase, el trebuind să participe la sărbătorile şi ceremoniile sfinte.
"Ca toţi izraeliţii devotaţi, Iosif şi Maria s-au dus în fiecare an să ia parte la praznicul Paştelor, şi când Isus a atins vârsta cerută, L-au luat şi pe El cu ei.
Citește mai departe...