Anunţuri

  • Ne puteți urmări în fiecare săptămână în direct pe Facebook

Articole

  • Pilda nunţii fiului de împărat

    Adaptare dupa Matei 22:1-14
    Pastorul Laurenţiu Moţ

     

    • jesus-victory250
    E sâmbătă seara. Nu sunt foarte relaxat. Tinerii m-au invitat în oraş zicând că "e un cer aşa senin...". Ce mult ne influenţează pe noi cerul! Cer senin, suntem şi noi veseli, cer înnorat, suntem şi noi mai puţin luminoşi. Aşa e aici la noi. Dar, mă întreb, cum e cerul acasă la Dumnezeu? Este şi acolo seninătate şi tristete? Sunt şi acolo îngeri care refuză să iasă în piaţa cetăţii?

    Citește mai departe...
  • INTERVIU

    Sexul premaritar

    Invervievat: Fratele George Uba

    Intervievator:Beatrice Boeriu

    B.B.: Ce parere aveti despre conceptia: "Trebuie sa ne cunoastem înainte!":?

    G. U.: Pretentia de "a ne cunoaste înainte" în ideea potrivirii sexuale este asezata pe o conceptie falsa , aceea ca pot fi disfunctii care sa arunce în aer o casnicie, daca nu s-a facut proba înainte de evenimentul dorit de cei doi: casatoria. Cazurile de nepotrivire (a se citi disfunctii patologice) sunt foarte rare,

    Citește mai departe...
  • MOMENTE DIN VIAŢA DOMNULUI ISUS

    Suirea la Ierusalim

    Andreea Drăgoi

     

    • pagina_06_1
    "Pentru iudei vârsta de 12 ani marca linia de despărţire dintre copilărie şi tinereţe. La împlinirea acestei vârste copilul evreu era numit fiu al legii şi de asemenea fiu al lui Dumnezeu.

    La această vârstă copilul era instruit în cele religioase, el trebuind să participe la sărbătorile şi ceremoniile sfinte.

    "Ca toţi izraeliţii devotaţi, Iosif şi Maria s-au dus în fiecare an să ia parte la praznicul Paştelor, şi când Isus a atins vârsta cerută, L-au luat şi pe El cu ei.

    Citește mai departe...
  •  

    DOMNUL MEU

    culeasa de Petrache Aurelia

     

    Domnul meu si Dumnezeul meu, din vesniciile nesfarsite,
    Cu infinita dragoste, ne-ai chemat pe nume,
    Ne-ai purtat pe brate, si inca vrei sa ne porti.
    Si tot din vesnicii Te-ai ingrijit sa nu ratacim,
    Sa avem o cale, un adevar si adevarata Viata!

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    Imagine

    Irina Dragu

    Măturam ieri un colţ de suflet
    Doamne, mai plouă peste praful din mine
    Să fiu curat găsit, ca tine.
    Să dau şi altora daruri divine.

    Citește mai departe...
  • EDITORIAL

    Căutări fără/cu sfârşit

    Natalia Podeanu

    "Eu am venit ca oile să aibă viaţa şi s-o aibă din belşug" Ioan 10,10

    • pagina_04_clip_image002
             

    "M-am hotărât! Sunt gata să-mi îndeplinesc visul. Nu mă interesează "gura lumii"! Sunt o persoană independentă şi cu siguranţă voi reuşi. Trebuie doar să am încredere în forţele proprii şi să lupt. Nimic nu mă mai poate opri! Visez deja la excursiile în Europa, la locurile în care voi fi un oaspete de onoare, la serile pe care le voi petrece cu familia mea la gura şemineului, la nopţile pe care o să-i învăţ tainele reuşitei mele. Bineînţeles cu puţin efort, voi avea lumea la picioarele mele. Voi trăi în belşug."

    Citește mai departe...
  • INTERVIU

    Măşti

    Beatrice Boieriu
    • pagina_12_clip_image002
    1. De ce se prefac oamenii? De ce vor să pară ALTFEL?

    1.  Este o realitate a lumii contemporane faptul ca în general oamenii au devenit subtili, sofisticaţi, şmecheri, indirecţi, trăind prin exagerare şi superficialitate. Mulţi au ajuns experţi în a da impresii, maeştri în a părea altfel decât sunt, exprima simţăminte pe care nu le simt...  De ce?  

    Citește mai departe...
  • 03.Poţi să fii „ca Dumnezeu”?

                Diavolul l-a asigurat pe om că, dacă îi va urma sfatul, va fi „ca Dumnezeu” (Gen. 3, 4), dându-i de înţeles că va dobândi o stare de existenţă superioară celei pe care i-a dat-o Dumnezeu.   În sens relativ omul poate fi plin de „toată plinătatea lui Dumnezeu” (Efes. 3, 19), desăvârşit în caracter după cum şi Dumnezeu este desăvârşit (Matei 5, 48). Dar omul nu poate fi ca Dumnezeu în înţelepciune, putere şi existenţă veşnică.
                Se pune problema dacă omul este nemuritor prin natura sa şi dacă structura lui este trihotomică, dihotomică sau dacă trebuie să-l privim ca o entitate integrată. Vom examina concis cele trei concepţii.

    Citește mai departe...
  • Si fericirea are un vuiet...

    Gabriela

    Intr-o lume in care se alearga din zi in zi mai mult spre nicaieri, intr-o lume intunecata, rece si straina, oamenii viseaza sa gaseasca intr-o zi, adevarata fericire... Asadar, speranta la fericire traieste, oriunde si oricand, chiar si atunci cand durerea se "incapataneaza" sa ne arate contrariul.

    Citește mai departe...
  • 08.Valori creştine – credinţa, speranţa şi dragostea

                Credinţa în general este ansamblul ideilor şi reprezentărilor acceptate în gândire şi manifestate în trăiri şi acţiuni concrete. Credinţa biblică este încredere în Dumnezeu şi în adevărul revelat de El cu privire la mântuire.
                Speranţa este siguranţa că promisiunile lui Dumnezeu se vor împlini la vremea lor. Speranţa îmi apare ca un aspect al credinţei, credinţa care priveşte spre viitor. Cele două funcţionează împreună.

    Cum se naşte credinţa
                Prin studierea Cuvântului lui Dumnezeu, sub influenţa Duhului Sfânt, privind la Isus Hristos care se descoperă în Biblie, se obţine încrederea în Autorul mântuirii noastre (Rom. 10, 17; Evrei 12, 2; Ioan 7, 17), dacă nu cădem în capcana mândriei (Ioan 5, 44) sau a lăcomiei (1Tim 6, 10).

    Citește mai departe...
  • Vrem să-L vedem pe Isus

    Voicu Cristian

    • 2greeks
    Cu ceva timp înainte de sacrificiul Său, Mântuitorul Isus Hristos a avut o mare bucurie, aflând de dorinţa unor cetăţeni greci de a-L putea vedea şi sta de vorbă cu El.

    Ioan 15,20.21: “Nişte Greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: Domnule am vrea să-L vedem pe Isus”.

    Această cerere era în mare parte o cerere obişnuită şi cu toate acestea Domnul Isus s-a bucurat mult transformând obişnuitul într-un adevărat eveniment. De ce oare? Pentru că sosise timpul ca lucrarea Sa deja ajunsă la maturitate fiind cunoscută şi preţuită şi de cetăţenii greci să intre în faza finală şi anume faza pecetluirii cu sângele Său.

    Citește mai departe...
  • O FEMEIE IDEALA

    Intervievat: Beatrice Lospa

    Intervievator: Beatrice Boeriu

    •  In urma numeroaselor sondaje de opinie, adresandu-se intrebarea : "Cine este persoana care te-a influentat cel mai mult in viata ta?", 90 % dintre cazuri, raspunsul a fost O FEMEIE!... Cum s-ar explica o astfel de constatare realista?

    Citește mai departe...
  • DIVERSE

    MOISE

    Cristina Neagu

     

    • pagina_12_clip_image002_0000

    Doamne sincer să fiu am obosit. Am obosit să lupt şi să mă lupt mereu cu oamenii aceştia pe care nu îi mulţumeşte nimeni şi nimic. Am obosit să îi ascult mereu cum se plâng şi cum strigă de parcă ar fi singurii pe care i-ar durea. Am obosit uneori, de 30 de ani de când tot rătăcesc cu ei pe aici prin pustie, să fiu bunul şi blândul Moise, care le îndură şi le duce pe toate. Uneori şi eu aş vrea să strig.

    Citește mai departe...
  • EU CU CINE VOTEZ?

    Marian Berbecila
     

    Cele mai importante lucruri din viata noastra sunt determinate de alegerile noastre proprii, fie ca este vorba de alegerea unei masini, a unei locuinte, a unui loc de munca sau pur si simplu de alegerea unei carti pe care vrei s-o lecturezi. In urma acestor alegeri apar atat nemultumiri cat si satisfactii. Tanar fiind ma confrunt de ceva vreme cu o problema in care trebuie sa fac o alegere pentru ca de ea depinde implinirea dorintelor sau nazuintelor mele. Dintre toate una ma fascineaza cel mai mult si anume aceea de a fi reprezentat de cineva, sa stiu ca in urma alegerii acestui reprezentant am siguranta vietii materiale, a celei spirituale, etc. Dar cum si pe cine?

    Citește mai departe...
  •  

    Rugăciunea, necesitate şi scop
    Cum să mă rog
    Mărturisirea păcatelor în rugăciune
    Bucuria şi încumetarea în rugăciune
    Perseverenţa şi credincioşia în rugăciune
    Îngerii buni, satana şi ruga noastră
    Postul şi ruga
    Rugăciuni greşite
    Sentimentele şi rugăciunea
    Mâncarea şi rugăciunea
    Rugăciunea şi studiul Bibliei
    Rugăciunea cântată
    Rugaciunea şi încercările
    Rugăciunea ta şi păcatul tău
    Cum să primesc răspuns la rugăciune
    Ascultarea şi credinţa în rugăciune
    Rugăciunea ca blestem şi binecuvântare

     

  • 14.Din Paradis la Paradis

    Paradisul – o realitate.
                Chiar dacă pentru mulţi e greu de crezut, Paradisul a fost o realitate şi va deveni din nou o realitate. Nostalgia Paradisului o au toţi oamenii, fiecare în felul lui. Un indiciu că venim din Paradis este dorinţa comună de a ajunge acolo. Există peşti care s-au născut într-o zonă a lumii şi care se întorc de unde au emigrat părinţii lor, de unde au venit să-şi depună icrele, chiar dacă trebuie să parcurgă mii de kilometri. Şi noi vrem să ne întoarcem acolo unde protopărinţii noştri puteau să rămână (Gen. 2, 16.17) dacă s-ar fi încrezut în Dumnezeu şi nu şi-ar fi ales alt stăpân.

    Citește mai departe...
  • DIVERSE

    Cugetări

     Claudia U.

    Alegerile îţi determină... soarta veşnică!

    Legea lui Dumnezeu stă la baza întregii creaţiuni.

    Nu putem încălca Legea lui Dumnezeu fără a suferi şi urmările.

    Mântuirea depinde de dorinţa noastră de a intra în legătură cu Dumnezeu prin credinţă şi aceasta se dă pe faţă prin ascultarea de Legea Sa.

    Legea celor zece porunci - Fă şi vei trăi.

    Legea lui Dumnezeu - întruchipează mila şi dreptatea.

    Citește mai departe...
  • 13.Caracterul – sinteză a personalităţii

                Caracterul este ansamblul însuşirilor esenţiale şi stabile care definesc relaţia persoanei cu Dumnezeu, cu semenii, cu mediul ambiant şi cu sine însuşi. Este omul cu defectele şi calităţile sale, cu succese şi lipsuri.
                Să enumerăm câteva însuşiri pozitive: onestitate, principialitate, nepărtinire, cinste, dragoste de oameni, respect faţă de adevăr, curaj, hărnicie, ordine, punctualitate, perseverenţă, demnitate, modestie, bunătate, răbdare, blândeţe, conştiinciozitate, stăpânire de sine, etc. Toate aceste caracteristici pozitive au opusul lor.
    Formarea unui caracter creştin este sarcina întregii vieţi.
                Procesul de formare cuprinde eliminarea deprinderilor rele şi formarea celor bune. Pentru reuşită e nevoie de respectarea unor condiţii: alegerea unei direcţii corecte, consecvenţă şi perseverenţă în urmărirea scopului, evaluare şi eventual corectare şi conlucrare cu Dumnezeu.

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    DOR

    Maria
    Dacă aştept cerul
    Îl aştept  nu pentru că aici mi-am isprăvit aşteptările
    Sau pentru că undeva
    Mi s-au proptit căutarile.
    Citește mai departe...
  • Spirala violenţei

    Doina Cârstea

    • pagina_08_clip_image002
    Duritatea ce caracterizează astăzi raporturile sociale la toate nivelurile, ne împiedică să ne deschidem cu convingere spre blândeţea evanghelică.

    Respirăm pretutindeni violenţa pare să accentueze nevoia unor atitudini inspirate de neîncredere şi de apărare. N-ar trebui să ne minunăm dacă fericirea blândeţii sună ca un paradox sau ca un ideal prea îndepărtat de posibilităţile noastre.

    Citește mai departe...
  • 06.Închinarea biblică – testul final al credincioşiei

                Închinarea este atitudinea de respect suprem faţă de fiinţa sau lucrul considerat ca fiind cel mai important: devoţiune, omagiu, supunere, adorare. Singura Fiinţă demnă de închinare este Dumnezeu care posedă măreţia şi bunătatea descrise în altă conferinţă.
                Închinarea este stârnită de cunoaştere, admiraţie, încântare, umilinţă, respect suprem şi spirit de devoţiune. „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti (Mat. 4, 10).
                Aspecte ale închinării
                În închinare distingem patru aspecte: obiectul închinării, forma închinării, spiritul închinării şi timpul special dedicat închinării. Obiectul închinării îl găsim în porunca lui Isus, forma, în porunca II (Ioan 4, 23), spiritul în porunca III, iar timpul special pentru închinare în porunca IV din Decalog. Respectarea poruncii a patra are cea mai intimă relaţie cu închinarea. Dacă lumea ar fi respectat-o de la început n-ar mai fi putut să apară politeismul, ateismul, evoluţionismul, panteismul şi secularismul.
               

    Citește mai departe...
  • 15.Destinul ţi-l hotărăşti singur

                Nu există destin implacabil stabilit de vreun arbitru supranatural, care nu ţine seama de poziţia celui implicat. Există desigur situaţii pe care omul nu le poate programa sau evita, dar mântuirea nu face parte dintre ele.
                Următoarele texte (Efes. 1, 4.5; 2 Tes. 2, 13; Rom. 9, 15.16) arată că Dumnezeu cunoaşte dinainte viitorul oricui şi în funcţie de aceasta El şi-a făcut programul de acţiune. În probleme de mântuire, Dumnezeu ca suveran acţionează în funcţie de felul în care omul îşi foloseşte libertatea. Nici Augustin, nici Calvin nu trebuie să fie consideraţi infailibili.

    Citește mai departe...
  • 10.Respectarea ordinii universale

                Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinei şi echilibrului în natură, societate şi în viaţa spirituală. Ordinea se întemeiază pe dragoste, dreptate şi bunătate. Cea mai mare poruncă cere să iubeşti (Luca 10, 27; Mat. 22, 37.38). Ea este eternă, afirmată puternic în Vechiul Testament (Deut. 6, 4-5) şi repetată în Noul Testament – Ioan 13, 34. Poruncile Decalogului arată felul în care se manifestă dragostea în relaţia cu Dumnezeu şi cu semenii (Exod 20, 2-17). Ele cer respect şi închinare faţă de Fiinţa supremă

    Citește mai departe...
  • EDUCAŢIE

    Autoritate si disciplina (partea a II-a)

    Daniela Dorcea

    • p3

    Disciplina salvatoare, mântuitoare are câteva trasaturi dupa care se poate recunoaste. Aceste caracteristici pot fi considerate chiar atitudini si actiuni manifestate de parinti în educarea copilului lor.

    Citește mai departe...
  • MOMENTE DIN VIAŢA DOMNULUI ISUS

    Ca un prunc

    Andreea Drăgoi

      

    • pagina_06_clip_image002
     "Isus Şi-a petrecut copilăria şi tinereţea într-un sătuleţ de munte. Nu era loc pe pământ care nu ar fi fost onorat prin prezenţa Sa. Palatele regilor s-ar fi bucurat de privilegiul de a-L primi ca oaspete. Dar El a trecut pe lângă casele bogate, curţile împărăteşti şi vestitele lăcaşuri ale ştiinţei, pentru ca să-Şi stabilească locuinţa în modestul şi dispreţuitul Nazaret"

    Citește mai departe...