Anunţuri

  • Ne puteți urmări în fiecare săptămână în direct pe Facebook

Articole

  • 07.Salvare prin suferinţă

                Salvarea sau mântuirea este readucerea omului la starea de la care a căzut prin sfidarea autorităţii lui Dumnezeu. Salvarea constituie un proces care se desfăşoară în general pe tot parcursul istoriei mântuirii şi în particular cu fiecare persoană care poate fi recuperată. Preţul mântuirii este inestimabil.
                În Biblie mântuirea (salvarea) este prezentată credincioşilor ca având loc în trecut (1 Tim. 1, 9), desfăşurându-se în prezent (Fil. 2, 12) şi completându-se în viitor (1 Petru 1, 5.9). Procesul îl iniţiază Dumnezeu (Rom. 5, 8) şi tot El îl continuă (Rom. 5, 10). Sursa mântuirii este harul lui Dumnezeu (Efes. 2, 8.9), preţul plătit este sângele Domnului Hristos (1 Petru 1, 18.19), viaţa Celui nevinovat în locul celor vinovaţi (2Cor. 5, 21), calea prin care se obţine este credinţa vie şi lucrătoare (Efes. 2, 8; Gal. 5, 6).

           

    Citește mai departe...
  • Vremea împăcării

    Dănuţ Alexandru

     

     

    Cand zvonuri de razboaie sunt in prim plan la stirile de seara,

    Cand unii se jertfesc de tineri pentru o bomba nucleara,

    Noi adunam din cartea sfanta margaritarele iertarii,

    Si celor care vor, le spunem ca este Vremea Impacarii!

    Citește mai departe...
  • Spirala violenţei

    Doina Cârstea

    • pagina_08_clip_image002
    Duritatea ce caracterizează astăzi raporturile sociale la toate nivelurile, ne împiedică să ne deschidem cu convingere spre blândeţea evanghelică.

    Respirăm pretutindeni violenţa pare să accentueze nevoia unor atitudini inspirate de neîncredere şi de apărare. N-ar trebui să ne minunăm dacă fericirea blândeţii sună ca un paradox sau ca un ideal prea îndepărtat de posibilităţile noastre.

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    Imagine

    Irina Dragu

    Măturam ieri un colţ de suflet
    Doamne, mai plouă peste praful din mine
    Să fiu curat găsit, ca tine.
    Să dau şi altora daruri divine.

    Citește mai departe...
  • EDITORIAL

    Căutări fără/cu sfârşit

    Natalia Podeanu

    "Eu am venit ca oile să aibă viaţa şi s-o aibă din belşug" Ioan 10,10

    • pagina_04_clip_image002
             

    "M-am hotărât! Sunt gata să-mi îndeplinesc visul. Nu mă interesează "gura lumii"! Sunt o persoană independentă şi cu siguranţă voi reuşi. Trebuie doar să am încredere în forţele proprii şi să lupt. Nimic nu mă mai poate opri! Visez deja la excursiile în Europa, la locurile în care voi fi un oaspete de onoare, la serile pe care le voi petrece cu familia mea la gura şemineului, la nopţile pe care o să-i învăţ tainele reuşitei mele. Bineînţeles cu puţin efort, voi avea lumea la picioarele mele. Voi trăi în belşug."

    Citește mai departe...
  • Captivi în libertate

    Doina Cârstea

    Din măceşul tău va înflori un trandafir pentru alţii

     

    • pagina_11_clip_image002
    Într-o grădină de modă veche în stil englezesc, am văzut odată o tufă mică, joasă cu mulţi ghimpi, fiind acoperită de mulţi trandafiri mici de culoare roz.

    Dar minunăţia tufişului consta în parfumul său pătrunzător. Cineva care fusese mult timp în ţara în care cresc spini, a tăiat o crenguţă din tufiş, a curăţat-o de ghimpi şi mi-a oferit-o.

    Citește mai departe...
  •  

    DOMNUL MEU

    culeasa de Petrache Aurelia

     

    Domnul meu si Dumnezeul meu, din vesniciile nesfarsite,
    Cu infinita dragoste, ne-ai chemat pe nume,
    Ne-ai purtat pe brate, si inca vrei sa ne porti.
    Si tot din vesnicii Te-ai ingrijit sa nu ratacim,
    Sa avem o cale, un adevar si adevarata Viata!

    Citește mai departe...
  • 06.Închinarea biblică – testul final al credincioşiei

                Închinarea este atitudinea de respect suprem faţă de fiinţa sau lucrul considerat ca fiind cel mai important: devoţiune, omagiu, supunere, adorare. Singura Fiinţă demnă de închinare este Dumnezeu care posedă măreţia şi bunătatea descrise în altă conferinţă.
                Închinarea este stârnită de cunoaştere, admiraţie, încântare, umilinţă, respect suprem şi spirit de devoţiune. „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti (Mat. 4, 10).
                Aspecte ale închinării
                În închinare distingem patru aspecte: obiectul închinării, forma închinării, spiritul închinării şi timpul special dedicat închinării. Obiectul închinării îl găsim în porunca lui Isus, forma, în porunca II (Ioan 4, 23), spiritul în porunca III, iar timpul special pentru închinare în porunca IV din Decalog. Respectarea poruncii a patra are cea mai intimă relaţie cu închinarea. Dacă lumea ar fi respectat-o de la început n-ar mai fi putut să apară politeismul, ateismul, evoluţionismul, panteismul şi secularismul.
               

    Citește mai departe...
  • O oază de pace în deşertul tensiunilor

    Doina Cârstea

     

    • SIGHT062
    Astazi avem o intimitate mai mare cu Dumnezeu dar, se pare ca lumea vorbeste tot mai putin despre El fiind tot mai mult ignorat.

    Cei ce vorbesc despre Dumnezeu se straduiesc sa prezinte ceea ce spun. Vechiul si Noul Testament în lumina continuitatii învataturii bisericesti, reliefeaza paternitatea Sa universala.

    Citește mai departe...
  • 03.Poţi să fii „ca Dumnezeu”?

                Diavolul l-a asigurat pe om că, dacă îi va urma sfatul, va fi „ca Dumnezeu” (Gen. 3, 4), dându-i de înţeles că va dobândi o stare de existenţă superioară celei pe care i-a dat-o Dumnezeu.   În sens relativ omul poate fi plin de „toată plinătatea lui Dumnezeu” (Efes. 3, 19), desăvârşit în caracter după cum şi Dumnezeu este desăvârşit (Matei 5, 48). Dar omul nu poate fi ca Dumnezeu în înţelepciune, putere şi existenţă veşnică.
                Se pune problema dacă omul este nemuritor prin natura sa şi dacă structura lui este trihotomică, dihotomică sau dacă trebuie să-l privim ca o entitate integrată. Vom examina concis cele trei concepţii.

    Citește mai departe...
  • 05.Isus Hristos – oglindirea slavei lui Dumnezeu

                Pentru mântuirea noastră Domnul Hristos este cea mai importantă persoană din Univers. Ca om adevărat şi Dumnezeu adevărat, fără de început şi fără de sfârşit, atotputernic, atotştiutor şi neschimbător, deopotrivă cu Tatăl (Ioan 5, 18), jertfă de ispăşire, Marele nostru Preot şi Mijlocitor, Dumnezeu întrupat şi Împărat al împăraţilor, este Persoana fără egal în tot universul.

                Subordonarea lui Isus Hristos faţă de Tatăl

                Dintotdeauna Domnul Hristos a fost Dumnezeu adevărat. Niciodată n-a devenit Dumnezeu prin naştere sau creaţie. Dar pentru a noastră mântuire, pentru a putea fi ispitit şi a ne înlocui pe oameni, El trebuia să devină om. Astfel, măcar că avea natură divină, a decis împreună cu Tatăl să renunţe la exercitarea independentă a divinităţii Sale (Fil. 2, 6-7), deşi nu Isus s-a interzis accesul la exercitarea Dumnezeirii.

    Citește mai departe...
  • INTERVIU

    VOIA TA ... ÎN VIATA MEA

    Intervievat: Nelu Burcea

    Intervievator: Boieriu Beatrice

    "Vreau sa stiu care este alegerea cea mai buna în deciziile pe care trebuie sa le iau! Vreau sa aflu care este planul lui Dumnezeu cu viata mea! Vreau sa cunosc ... viitorul!"

     

    B.B: Ce ar însemna pentru noi, muritorii, posibilitatea descoperirii viitorului? Si de ce Dumnezeu nu a îngaduit aceasta?

     

    N.B: Ar fi tentant sa cunoastem viitorul. Daca nu am putea schimba acest viitor, nu ne ajunge tristetea pentru trecut si prezent? Daca am putea schimba viitorul, nu cumva l-am transforma într-un vis egoist? Daca am sti sfârsitul de la început , cu siguranta am alege aceeasi cale pe care Dumnezeu ne-a condus.

    Citește mai departe...
  • Rugăciunea unei fetiţe

    Maria

    • fetita
    Era a nu ştiu câta oară, când îşi dorea să înceteze certurile dintre părinţii ei. Dacă ar fi putut să zboare, ar fi vrut să fie în cel mai îndepărtat colt al planetei, într-o altă realitate şi altă lume, unde să nu se mai simtă abandonată şi foarte singură.

    Era a nu ştiu câta oară, când îşi dorea o familie, cu un tată şi o mamă normali, care să îi ofere mângâiere şi nu bătăi care îi lăsau urme urâte pe corp şi care să nu o mai umilească în public prin observaţiile lor critice.

    Citește mai departe...
  • Fetiţa cea ascultătoare

    Maya

     

    • vacuta

    Salutare, copii! Ce mai faceţi? Vi s-a întâmplat să trebuiască să faceţi ceva, dar să spuneţi "nu vreau să fac asta" sau "nu pot să fac asta"?

    Vreau să vă povestesc ceva... atunci când era un copil, Ellen Harmon, care mai târziu va deveni Ellen White, avea destule treburi de făcut în casa părintească aşa cum, desigur, ai şi tu acasă. Ea ştia că fiecare dintre membrii familiei trebuia să-şi facă partea spre a o transforma într-un loc fericit unde să-ţi placă să trăieşti.

    Citește mai departe...
  • Pilda nunţii fiului de împărat

    Adaptare dupa Matei 22:1-14
    Pastorul Laurenţiu Moţ

     

    • jesus-victory250
    E sâmbătă seara. Nu sunt foarte relaxat. Tinerii m-au invitat în oraş zicând că "e un cer aşa senin...". Ce mult ne influenţează pe noi cerul! Cer senin, suntem şi noi veseli, cer înnorat, suntem şi noi mai puţin luminoşi. Aşa e aici la noi. Dar, mă întreb, cum e cerul acasă la Dumnezeu? Este şi acolo seninătate şi tristete? Sunt şi acolo îngeri care refuză să iasă în piaţa cetăţii?

    Citește mai departe...
  • JALOANELE FERICIRII

    Doina Carstea

    Nu te astepti sa intri intr-o competitie fara antrenament sau pregatire si sa castigi.

    De-a lungul istoriei guvernul si conducatorii au dat legi despre cum trebuie sa traim si sa ne comportam unii cu altii. Din dosarele istoriei aflam ca fiecare din aceste legi au fost incalcate. Se pare ca istoria se repeta...

    Articolul 25 din Constitutia Romaniei intitulat "Viata intima, familiala si privat" alin. (2): "Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatea altora, ordinea publica sau BUNELE MORAVURI."

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    CE ESTE VIAŢA

    Marian Rece

    Ce este viata pe acest pamânt?

    Ma-ntreb si ma cutremur în acelasi timp;

    Este-o suflare care nu îmi apartine mie

    Ea este dragostea-n cuvinte, si-Ti dau slava Tie

    Un fir de par, de ata, o pânza de paianjen

    Citește mai departe...
  • EU CU CINE VOTEZ?

    Marian Berbecila
     

    Cele mai importante lucruri din viata noastra sunt determinate de alegerile noastre proprii, fie ca este vorba de alegerea unei masini, a unei locuinte, a unui loc de munca sau pur si simplu de alegerea unei carti pe care vrei s-o lecturezi. In urma acestor alegeri apar atat nemultumiri cat si satisfactii. Tanar fiind ma confrunt de ceva vreme cu o problema in care trebuie sa fac o alegere pentru ca de ea depinde implinirea dorintelor sau nazuintelor mele. Dintre toate una ma fascineaza cel mai mult si anume aceea de a fi reprezentat de cineva, sa stiu ca in urma alegerii acestui reprezentant am siguranta vietii materiale, a celei spirituale, etc. Dar cum si pe cine?

    Citește mai departe...
  • Căutarea de sine

    Beniamin Ciurea

    În lumea de azi, am trecut de la găsirea lui Dumnezeu la găsirea de noi înşine. Dragostea a devenit pentru noi cea mai mare virtute, iar ura de sine cel mai mare păcat.

    Totul a început inocent, dar s-a desfăşurat convingător şi acaparator. În loc să ne apropiem de Dumnezeu şi să ne facă liberi, să ne pese mai mult de ceilalţi, am ajuns să fim mult mai sensibili cu privire la noi înşine.

    Astfel că accentul a căzut pe noi, ca oameni "în nevoie", de care s-a abuzat într-un fel sau altul, iar Dumnezeu a fost distribuit în rolul Marii Puteri, care aşteapta în culise semnul pentru a veni să ne vindece rănile. Mai mult chiar, a-i ajuta pe oameni să se simtă iubiţi a devenit misiunea centrală a bisericii.

    Citește mai departe...
  • Vrem să-L vedem pe Isus

    Voicu Cristian

    • 2greeks
    Cu ceva timp înainte de sacrificiul Său, Mântuitorul Isus Hristos a avut o mare bucurie, aflând de dorinţa unor cetăţeni greci de a-L putea vedea şi sta de vorbă cu El.

    Ioan 15,20.21: “Nişte Greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: Domnule am vrea să-L vedem pe Isus”.

    Această cerere era în mare parte o cerere obişnuită şi cu toate acestea Domnul Isus s-a bucurat mult transformând obişnuitul într-un adevărat eveniment. De ce oare? Pentru că sosise timpul ca lucrarea Sa deja ajunsă la maturitate fiind cunoscută şi preţuită şi de cetăţenii greci să intre în faza finală şi anume faza pecetluirii cu sângele Său.

    Citește mai departe...
  • Patru vecini ciudaţi

    Cules de Simona Dârnea

    Au fost odata patru vecini ciudati care se numeau: CINEVA, FIECARE, ORICINE si NIMENI.

    Modul lor de viata era religios. De exemplu: CINEVA îsi barfea vecinul, FIECARE stia ca acest lucru este pacat. ORICINE putea sa refuze sa asculte, dar ... NIMENI n-o facea... ORCINE stia ca FIECARE vorbea despre CINEVA, dar NIMENI nu le întrerupea conversatia.

    Toti apartineau aceleiasi biserici. FIECARE voia sa se închine, dar nu mergea la biserica deoarece nu vorbea cu ORICINE.

    Citește mai departe...
  • MOMENTE DIN VIATA DOMNULUI ISUS

    Împlinirea vremii

    "Cu ochii plini de dor asteptau venirea Mântuitorului, când întunericul sa fie înlaturat si taina viitorului sa fie limpezita".

    • p8-isus

    "Când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau, ... ca sa rascumpere pe cei ce erau sub lege, pentru ca sa capatam înfierea". Galateni 4, 4.5

    Gradina Edenului ... Paradisul ... Casa noastra ... Pacatul ne-a despartit de acest locas minunat. Satana a cautat sa ne îndeparteze de Tatal nostru Ceresc si sa ne câstige pentru el.

    Citește mai departe...
  • Iov

    Cristina Neagu

     

    • pagina_10_clip_image002
    Doamne a trecut atât de mult timp de când s-au petrecut toate acestea, de când mi-au murit într-o singură zi toţi copiii şi de când m-am ales cu boala asta care nu îmi dă pace, încât am şi uitat cum arătam. Prietenii mei, prietenii cu care am crescut şi cu care am descoperit lumea, s-au speriat când m-au văzut. Pentru că nu l-au recunoscu în Iov care se scărpina cu un ciob şi care era plin de răni din cap până în picioare, pe Iov cel de odinioară cu care se jucau, cu care stăteau la poveşti, cu care se sfătuiau şi cu care îşi împărţeau bucuriile.  Cred că dacă m-aş putea zări într-un colţ de apă nici eu nu m-aş mai recunoaşte Doamne.

    Citește mai departe...
  • MOMENTE DIN VIAŢA DOMNULUI ISUS

    Suirea la Ierusalim

    Andreea Drăgoi

     

    • pagina_06_1
    "Pentru iudei vârsta de 12 ani marca linia de despărţire dintre copilărie şi tinereţe. La împlinirea acestei vârste copilul evreu era numit fiu al legii şi de asemenea fiu al lui Dumnezeu.

    La această vârstă copilul era instruit în cele religioase, el trebuind să participe la sărbătorile şi ceremoniile sfinte.

    "Ca toţi izraeliţii devotaţi, Iosif şi Maria s-au dus în fiecare an să ia parte la praznicul Paştelor, şi când Isus a atins vârsta cerută, L-au luat şi pe El cu ei.

    Citește mai departe...
  • Unde esti Doamne

    Marian Berbecila

    Si lacrimile curgeau...

    "Doamne...vino Doamne... sa vezi ce-a mai ramas din oameni..." Cu siguranta unii dintre dumneavoastra va mai amintiti de acest cantec... care a fost interpretat o data cu revolutia din '89.

    Cuvinte care exprimau impreuna simtire... pierderea a ceva valoros - a vietii omenesti... cuvinte care exprimau durere...

    Citește mai departe...