Seminarii prezentate în comunitatea Foişor
În acest loc puteţi găsi seminarii (scrise) pe diverse teme prezentate în biserica noastră în trecut.
Puteţi selecta din meniul principal unul din seminariile pe care le doriţi.
Ne puteți urmări în fiecare săptămână în direct pe Facebook.
Seminarii prezentate în comunitatea Foişor
În acest loc puteţi găsi seminarii (scrise) pe diverse teme prezentate în biserica noastră în trecut.
Puteţi selecta din meniul principal unul din seminariile pe care le doriţi.
Dupa caderea în pacat, când descurajarea cuprinsese sufletele lui Adam si Eva, Dumnezeu face o mare promisiune care reînvie speranta în inimile lor.
Mântuitorul promis primei perechi a venit pe Pamânt. Domnul Hristos, Împaratul Slavei S-a dezbracat de natura cereasca pentru a îmbraca natura omeneasca.
Citește mai departe...Ce este viata pe acest pamânt?
Ma-ntreb si ma cutremur în acelasi timp;
Este-o suflare care nu îmi apartine mie
Ea este dragostea-n cuvinte, si-Ti dau slava Tie
Un fir de par, de ata, o pânza de paianjen
Citește mai departe...Invervievat: Fratele George Uba
B.B.: Ce parere aveti despre conceptia: "Trebuie sa ne cunoastem înainte!":?
G. U.: Pretentia de "a ne cunoaste înainte" în ideea potrivirii sexuale este asezata pe o conceptie falsa , aceea ca pot fi disfunctii care sa arunce în aer o casnicie, daca nu s-a facut proba înainte de evenimentul dorit de cei doi: casatoria. Cazurile de nepotrivire (a se citi disfunctii patologice) sunt foarte rare,
Citește mai departe...
Parafrazând întrebarea Mântuitorului pusă ucenicilor: "Şi voi cine ziceţi că Sunt?", aşez şi eu înaintea ta, iubite cititor, întrebarea: "Tu, ce crezi că este colportorul?" Despre ce zic vei afla din rândurile care urmează.
Beniamin Ciurea
În lumea de azi, am trecut de la găsirea lui Dumnezeu la găsirea de noi înşine. Dragostea a devenit pentru noi cea mai mare virtute, iar ura de sine cel mai mare păcat.
Totul a început inocent, dar s-a desfăşurat convingător şi acaparator. În loc să ne apropiem de Dumnezeu şi să ne facă liberi, să ne pese mai mult de ceilalţi, am ajuns să fim mult mai sensibili cu privire la noi înşine.
Astfel că accentul a căzut pe noi, ca oameni "în nevoie", de care s-a abuzat într-un fel sau altul, iar Dumnezeu a fost distribuit în rolul Marii Puteri, care aşteapta în culise semnul pentru a veni să ne vindece rănile. Mai mult chiar, a-i ajuta pe oameni să se simtă iubiţi a devenit misiunea centrală a bisericii.
Citește mai departe...
Parinti, luati-va timp pentru copii vostri! Jucati-va cu ei, vorbiti cu ei!
Acesta nu este timp pierdut, ci castigat. Asa ii veti ajuta sa treaca mai usor prin greutatile vietii, cladind in sufletul lor iubire si respect fata de voi. Un copil crescut astfel, va fi iubit si respectat de cei din jur, iar el va va iubi chiar si atunci cand drumurile il vor purta departe.
Si nu uitati: roata se intoarce.
Citește mai departe...Beniamin Ciurea
Am citit de curând povestea unei pietre de granit aşezate în mijlocul unui sătuc al indienilor SHIPOBE, din Peru.
Zilnic, piatra amintea celor care o vedeau despre misionarul tânăr care, cu mult timp în urmă, venise din America pentru a le vesti Cuvântul lui Dumnezeu. Când fiul acestui misionar, în vârstă de şase luni, a murit în urma unui acces spontan de vărsături şi diaree, misionarul aproape că şi-a pierdut minţile.
Citește mai departe...Intervievat: Rarinca Irina
- Studenta anul II Fac.de Matematica, Bucuresti
Aflându-ma zi de zi printre oameni, în mijloacele de transport în comun, sau în locuri extrem de aglomerate, mi-a fost imposibil sa nu observ tot felul de conflicte ce rasareau ca din pamânt. Încercând sa descopar cauzele ce-au generat aceste conflicte, mintea mi s-a îndreptat catre personalitatile puternice si reliefatul EU al celor implicati. M-am întrebat de ce exista atât de putina cedare, renuntare, îngaduinta...
B.B: Buna Irina, spune-mi te rog, crezi ca este posibila o totala renuntare la sine în favoarea celorlalti?
Citește mai departe...
culeasa de Petrache Aurelia
Domnul meu si Dumnezeul meu, din vesniciile nesfarsite,
Cu infinita dragoste, ne-ai chemat pe nume,
Ne-ai purtat pe brate, si inca vrei sa ne porti.
Si tot din vesnicii Te-ai ingrijit sa nu ratacim,
Sa avem o cale, un adevar si adevarata Viata!
În ciuda părerii larg răspândite, religia autentică se împacă bine cu sănătatea. Ba mai mult preocuparea pentru sănătate nu poate lipsi din adevărata religie (1 Petru 2, 11). Isus Se interesa de omul întreg (Mat. 9, 35-37). Educaţia adevărată include toate aspectele fiinţei umane.
Citește mai departe...Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinei şi echilibrului în natură, societate şi în viaţa spirituală. Ordinea se întemeiază pe dragoste, dreptate şi bunătate. Cea mai mare poruncă cere să iubeşti (Luca 10, 27; Mat. 22, 37.38). Ea este eternă, afirmată puternic în Vechiul Testament (Deut. 6, 4-5) şi repetată în Noul Testament – Ioan 13, 34. Poruncile Decalogului arată felul în care se manifestă dragostea în relaţia cu Dumnezeu şi cu semenii (Exod 20, 2-17). Ele cer respect şi închinare faţă de Fiinţa supremă
Citește mai departe...Ratacitori fiind cu toti pe-acest pamânt
Straini fata de Dumnezeu si tot ce este Sfânt,
Mergeam 'nainte fara nici o teama
Iar la chemarea Duhului cel Sfânt, eram fara de teama.
Cu toti mergeam ici acolo într-o doara
Ni se alatura si un strain, venit parca din alta tara.
Cine esti tu? Hai spune-ne straine!
Eu sunt Isus Hristos, si vreau ca sa veniti cu mine.
Citește mai departe... Credinţa în general este ansamblul ideilor şi reprezentărilor acceptate în gândire şi manifestate în trăiri şi acţiuni concrete. Credinţa biblică este încredere în Dumnezeu şi în adevărul revelat de El cu privire la mântuire.
Speranţa este siguranţa că promisiunile lui Dumnezeu se vor împlini la vremea lor. Speranţa îmi apare ca un aspect al credinţei, credinţa care priveşte spre viitor. Cele două funcţionează împreună.
Cum se naşte credinţa
Prin studierea Cuvântului lui Dumnezeu, sub influenţa Duhului Sfânt, privind la Isus Hristos care se descoperă în Biblie, se obţine încrederea în Autorul mântuirii noastre (Rom. 10, 17; Evrei 12, 2; Ioan 7, 17), dacă nu cădem în capcana mândriei (Ioan 5, 44) sau a lăcomiei (1Tim 6, 10).
Intervievat: Dumitru Popa
Intervievator: Beatrice Boeriu
B.B.: In ziua de azi, politica isi spune din ce in ce mai apasat cuvantul, influentand tot mai mult evenimentele si cursul istoriei. Ce are de spus Biserica Adventista cu privire la implicarea membrilor ei in politica?
D.P.: Biserica adventista sustine neimplicarea membrilor sai in politica, subliniaza insa implinirea chemarii si menirii ei pe acest pamant.
B.B.: Unii considera ca un crestin implicat in politica, de exemplu intr-un partid, poate influenta decizii spre binele urmasilor lui Hristos, dovedind astfel eficacitate in pozitia pe care o ocupa. Dumneavoastra ce credeti?
Citește mai departe...Era a nu ştiu câta oară, când îşi dorea o familie, cu un tată şi o mamă normali, care să îi ofere mângâiere şi nu bătăi care îi lăsau urme urâte pe corp şi care să nu o mai umilească în public prin observaţiile lor critice.
Citește mai departe...
Cei ce seamana cu lacrimi, vor secera cu cântari de veselie "(Ps. 126:5)
Daca n-ar fi aceasta fagaduinta poate am cadea des în descurajare.
Am înteles însa un lucru important: secerisul poate fi mult mai târziu decât am dori, secerisul poate fi si la sfârsitul timpului acestui pamânt. Vine ar fi sa purtam acest Cuvânt în sufletul nostru ca o candela mereu aprinsa pe cararea întunecata a lumii.
Trecusera doi ani de când ne cunosteam. Era o femeie în jur de 47 de ani, sincera, cu probleme mari de familie care o zguduisera pâna în strafundul sufletului.
Citește mai departe...
Salutare, copii! Ce mai faceţi? Vi s-a întâmplat să trebuiască să faceţi ceva, dar să spuneţi "nu vreau să fac asta" sau "nu pot să fac asta"?
Vreau să vă povestesc ceva... atunci când era un copil, Ellen Harmon, care mai târziu va deveni Ellen White, avea destule treburi de făcut în casa părintească aşa cum, desigur, ai şi tu acasă. Ea ştia că fiecare dintre membrii familiei trebuia să-şi facă partea spre a o transforma într-un loc fericit unde să-ţi placă să trăieşti.
Citește mai departe... Salvarea sau mântuirea este readucerea omului la starea de la care a căzut prin sfidarea autorităţii lui Dumnezeu. Salvarea constituie un proces care se desfăşoară în general pe tot parcursul istoriei mântuirii şi în particular cu fiecare persoană care poate fi recuperată. Preţul mântuirii este inestimabil.
În Biblie mântuirea (salvarea) este prezentată credincioşilor ca având loc în trecut (1 Tim. 1, 9), desfăşurându-se în prezent (Fil. 2, 12) şi completându-se în viitor (1 Petru 1, 5.9). Procesul îl iniţiază Dumnezeu (Rom. 5, 8) şi tot El îl continuă (Rom. 5, 10). Sursa mântuirii este harul lui Dumnezeu (Efes. 2, 8.9), preţul plătit este sângele Domnului Hristos (1 Petru 1, 18.19), viaţa Celui nevinovat în locul celor vinovaţi (2Cor. 5, 21), calea prin care se obţine este credinţa vie şi lucrătoare (Efes. 2, 8; Gal. 5, 6).
Citește mai departe...
N-aş fi nimic sub soare
În inimă speranţă ca o stea
Ce străluceşte zi de zi
Tot mai curată căldura mea
N-aş fi nimic fără puterea Ta.
Speranţă vie arzând
Şi astăzi în adânc de sufletu-mi plăpând.
Natalia Podeanu
"Eu am venit ca oile să aibă viaţa şi s-o aibă din belşug" Ioan 10,10
"M-am hotărât! Sunt gata să-mi îndeplinesc visul. Nu mă interesează "gura lumii"! Sunt o persoană independentă şi cu siguranţă voi reuşi. Trebuie doar să am încredere în forţele proprii şi să lupt. Nimic nu mă mai poate opri! Visez deja la excursiile în Europa, la locurile în care voi fi un oaspete de onoare, la serile pe care le voi petrece cu familia mea la gura şemineului, la nopţile pe care o să-i învăţ tainele reuşitei mele. Bineînţeles cu puţin efort, voi avea lumea la picioarele mele. Voi trăi în belşug."
Citește mai departe...Oamenilor le place să-şi amintească de lucrurile importante: naşteri, căsătorii, absolviri, zile naţionale. Aceste ocazii dau ocazie la reflecţii, solidaritate, mulţumiri, încurajări, hotărâri noi, prilejuri de a modifica sau a îndrepta ceva. Şi Dumnezeu a stabilit amintiri, prilejuri pentru reînnoirea angajamentelor şi împrospătarea entuziasmului. Ieşirea din Egipt, experienţe din peregrinajul prin
Citește mai departe...Dumnezeu este realitatea necreată, dar creatoare a tot ce există, independent de orice altă realitate şi sursa tuturor existenţelor. El nu poate fi cunoscut decât în măsura în care Se descoperă pe Sine. Nimeni nu-L poate cunoaşte în mod perfect (Iov 11, 7-9; 1 Tim. 6, 16). Umilinţa, respectul şi evlavia sunt necesare pentru a spori în cunoaşterea Lui.
Atributele lui Dumnezeu
Atributele măreţiei Sale:
1) Personalitatea – Exod 20, 2
2) Spiritualitate – Ioan 4, 24
3) Eternitatea – Psalmi 9, 1.2