Ne puteți urmări în fiecare săptămână în direct pe Facebook.
B.B.: Spune-mi, te rog, cum este sa fii tanar si inca un tanar crestin?
A.: Pot spune ca este frumos... Frumos pentru ca tineretea este perioada aceea caracterizata de energie, activitate, plina de tinte, proiecte, idealuri si multe, multe dorinte... Iar pentru un tanar crestin, tineretea reprezinta perioada in care poate sluji cel mai eficient Domnului.
Citește mai departe...
Caracterul este ansamblul însuşirilor esenţiale şi stabile care definesc relaţia persoanei cu Dumnezeu, cu semenii, cu mediul ambiant şi cu sine însuşi. Este omul cu defectele şi calităţile sale, cu succese şi lipsuri.
Să enumerăm câteva însuşiri pozitive: onestitate, principialitate, nepărtinire, cinste, dragoste de oameni, respect faţă de adevăr, curaj, hărnicie, ordine, punctualitate, perseverenţă, demnitate, modestie, bunătate, răbdare, blândeţe, conştiinciozitate, stăpânire de sine, etc. Toate aceste caracteristici pozitive au opusul lor.
Formarea unui caracter creştin este sarcina întregii vieţi.
Procesul de formare cuprinde eliminarea deprinderilor rele şi formarea celor bune. Pentru reuşită e nevoie de respectarea unor condiţii: alegerea unei direcţii corecte, consecvenţă şi perseverenţă în urmărirea scopului, evaluare şi eventual corectare şi conlucrare cu Dumnezeu.
Intervievat: Dumitru Popa
Intervievator: Beatrice Boeriu
B.B.: In ziua de azi, politica isi spune din ce in ce mai apasat cuvantul, influentand tot mai mult evenimentele si cursul istoriei. Ce are de spus Biserica Adventista cu privire la implicarea membrilor ei in politica?
D.P.: Biserica adventista sustine neimplicarea membrilor sai in politica, subliniaza insa implinirea chemarii si menirii ei pe acest pamant.
B.B.: Unii considera ca un crestin implicat in politica, de exemplu intr-un partid, poate influenta decizii spre binele urmasilor lui Hristos, dovedind astfel eficacitate in pozitia pe care o ocupa. Dumneavoastra ce credeti?
Citește mai departe...În lunile ianuarie - februarie 2007 în comunitatea Foişor a avut loc un seminar susţinut de Pastorul Aron Moldovan. Pe această pagină puteţi găsi rezumatele la aceast seminar.
2. Sursa cunoştinţelor esenţiale
4. Dumnezeu - Valoarea supremă în univers
5. Isus Hristos - Oglinda gloriei lui Dumnezeu
6. Inchinarea biblica - testul final al credincioşiei
10. Respectarea ordinii universale
11. Comemorarea naşterii lumii şi reînoirii spirituale
12. Rolul Bisericii lui Dumnezeu
13. Caracterul - sinteza personalităţii
15. Destinul ţi-l hotărăşti singur
Parinti, luati-va timp pentru copii vostri! Jucati-va cu ei, vorbiti cu ei!
Acesta nu este timp pierdut, ci castigat. Asa ii veti ajuta sa treaca mai usor prin greutatile vietii, cladind in sufletul lor iubire si respect fata de voi. Un copil crescut astfel, va fi iubit si respectat de cei din jur, iar el va va iubi chiar si atunci cand drumurile il vor purta departe.
Si nu uitati: roata se intoarce.
Citește mai departe...Cândva, auzeam glasul Tău, Doamne,
precum un om însetat aude susurul sidefiu al unui izvor nenăscut încă.
Cândva, ascultam şoaptele Tale, ecouri firave străbătând în dimineţile vieţii mele
firele de iarbă, ce-mi atingeau uşor genunchii,
totul contopindu-se în armonii cereşti.
Într-o zi, purtată de un vânt
al cărui îngheţ nu-l bănuiam atât de năprasnic,
mi-am ferecat ochiul lăuntric,
sub pleoapa încântătoarelor bacante.
"Apa, simpla şi banala apă, care nu ne costă prea mult s-ar putea să fie unul dintre remediile cele mai nou descoperite.
Cei mai mulţi dintre noi am auzit despre faptul că, în cazul unui consum insuficient de apă, consecinţele pot fi: constipaţii, pietre la rinichi (litiază renală), poftă extraordinară de mâncare, ochi, gură şi piele uscate, etc. însă puţini dintre noi realizează că există o legătură strânsă între consumul de apă, calitatea apei şi cardiopatia ischemică, implicit apariţia infarctului miocardic.
Citește mai departe...
Priviţi la crini şi alte flori şi admiteţi costumul lor.
Nici Solomon nu s-a îmbrăcat atât de fin catifelat.
În templu ele-s ornament, parfumul lor medicament.
Pentru inima amară, dau dulceaţa cea mai rară.
Ce este viata pe acest pamânt?
Ma-ntreb si ma cutremur în acelasi timp;
Este-o suflare care nu îmi apartine mie
Ea este dragostea-n cuvinte, si-Ti dau slava Tie
Un fir de par, de ata, o pânza de paianjen
Citește mai departe...
Era a nu ştiu câta oară, când îşi dorea o familie, cu un tată şi o mamă normali, care să îi ofere mângâiere şi nu bătăi care îi lăsau urme urâte pe corp şi care să nu o mai umilească în public prin observaţiile lor critice.
Citește mai departe..."Hrana pe care o mancam este ceea ce cladeste corpurile noastre. Mancati pentru a castiga putere, nu pentru imbatare." E.G.White
Dintre toate vietuitoarele, numai omul prepara alimentele in diferite moduri, pentru a le mari sapiditatea si digestibilitatea. Pregatirea alimentelor a devenit de-a lungul istoriei sale, pentru om o adevarata arta.
Citește mai departe...
Respirăm pretutindeni violenţa pare să accentueze nevoia unor atitudini inspirate de neîncredere şi de apărare. N-ar trebui să ne minunăm dacă fericirea blândeţii sună ca un paradox sau ca un ideal prea îndepărtat de posibilităţile noastre.
Citește mai departe...Intervievat: Rarinca Irina
- Studenta anul II Fac.de Matematica, Bucuresti
Aflându-ma zi de zi printre oameni, în mijloacele de transport în comun, sau în locuri extrem de aglomerate, mi-a fost imposibil sa nu observ tot felul de conflicte ce rasareau ca din pamânt. Încercând sa descopar cauzele ce-au generat aceste conflicte, mintea mi s-a îndreptat catre personalitatile puternice si reliefatul EU al celor implicati. M-am întrebat de ce exista atât de putina cedare, renuntare, îngaduinta...
B.B: Buna Irina, spune-mi te rog, crezi ca este posibila o totala renuntare la sine în favoarea celorlalti?
Citește mai departe...Este un imperativ din vremuri antice. Dacă vrei să progresezi, trebuie să îţi cunoşti limitele şi posibilităţile, originea, destinul şi motivul pentru care exişti.
Natura morală a omului
Trei concepţii de bază se confruntă cu privire la natura morală a omului: 1) că natura morală a omului este bună, 2) că natura morală a omului este indiferentă din punct de vedere moral, 3) că natura morală a omului este coruptă de la naştere.
Poziţia Bibliei
Biblia ne arată că omul a fost creat bun, echilibrat şi cu un potenţial de dezvoltare pozitiv (Gen. 1, 26.27; Ecl. 7, 29), dar a căzut şi s-a degradat prin neascultare (Gen. 3, 1-13).
Doamne sincer să fiu am obosit. Am obosit să lupt şi să mă lupt mereu cu oamenii aceştia pe care nu îi mulţumeşte nimeni şi nimic. Am obosit să îi ascult mereu cum se plâng şi cum strigă de parcă ar fi singurii pe care i-ar durea. Am obosit uneori, de 30 de ani de când tot rătăcesc cu ei pe aici prin pustie, să fiu bunul şi blândul Moise, care le îndură şi le duce pe toate. Uneori şi eu aş vrea să strig.
Citește mai departe...N-aş fi nimic sub soare
În inimă speranţă ca o stea
Ce străluceşte zi de zi
Tot mai curată căldura mea
N-aş fi nimic fără puterea Ta.
Speranţă vie arzând
Şi astăzi în adânc de sufletu-mi plăpând.
Cei ce vorbesc despre Dumnezeu se straduiesc sa prezinte ceea ce spun. Vechiul si Noul Testament în lumina continuitatii învataturii bisericesti, reliefeaza paternitatea Sa universala.
Citește mai departe...Se vad pentru prima oara... se privesc in ochi si......
El cu o privire calda o "invita" pe ea sa-si deschida inima pentru a lasa acolo cele mai dulci cuvinte, alese special pentru ea... Ea cu un zambet, deschide timida usa inimii pentru a putea sa intre el... cel care ii va fura iubirea pentru totdeauna si care va face tot ce va putea ca ea sa fie cea mai fericita fiinta de pe pamant, pentru ca nu mai este nimeni ca ea pe pamant, pentru ca ea este printesa lui...
Citește mai departe... Credinţa în general este ansamblul ideilor şi reprezentărilor acceptate în gândire şi manifestate în trăiri şi acţiuni concrete. Credinţa biblică este încredere în Dumnezeu şi în adevărul revelat de El cu privire la mântuire.
Speranţa este siguranţa că promisiunile lui Dumnezeu se vor împlini la vremea lor. Speranţa îmi apare ca un aspect al credinţei, credinţa care priveşte spre viitor. Cele două funcţionează împreună.
Cum se naşte credinţa
Prin studierea Cuvântului lui Dumnezeu, sub influenţa Duhului Sfânt, privind la Isus Hristos care se descoperă în Biblie, se obţine încrederea în Autorul mântuirii noastre (Rom. 10, 17; Evrei 12, 2; Ioan 7, 17), dacă nu cădem în capcana mândriei (Ioan 5, 44) sau a lăcomiei (1Tim 6, 10).
Voicu Cristian
Ioan 15,20.21: “Nişte Greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: Domnule am vrea să-L vedem pe Isus”.
Această cerere era în mare parte o cerere obişnuită şi cu toate acestea Domnul Isus s-a bucurat mult transformând obişnuitul într-un adevărat eveniment. De ce oare? Pentru că sosise timpul ca lucrarea Sa deja ajunsă la maturitate fiind cunoscută şi preţuită şi de cetăţenii greci să intre în faza finală şi anume faza pecetluirii cu sângele Său.
Citește mai departe...Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinei şi echilibrului în natură, societate şi în viaţa spirituală. Ordinea se întemeiază pe dragoste, dreptate şi bunătate. Cea mai mare poruncă cere să iubeşti (Luca 10, 27; Mat. 22, 37.38). Ea este eternă, afirmată puternic în Vechiul Testament (Deut. 6, 4-5) şi repetată în Noul Testament – Ioan 13, 34. Poruncile Decalogului arată felul în care se manifestă dragostea în relaţia cu Dumnezeu şi cu semenii (Exod 20, 2-17). Ele cer respect şi închinare faţă de Fiinţa supremă
Citește mai departe..."Ii vor pune numele Emanuel...Dumnezeu cu noi."
"Din zilele vesniciei Domnul Isus Hristos era una cu Tatal; El era "chipul lui Dumnezeu", chipul maretiei si maiestatii Sale, "stralucirea slavei Lui". Si "pentru a arata aceasta slava, a venit El in lumea noastra. Pe acest pamant intunecat de pacat, El a venit sa descopere lumina iubirii lui Dumnezeu, pentru a fi "Dumnezeu cu noi". De aceea s-a proorocit despre El ca "Ii vor pune numele Emanuel."
Citește mai departe...Dumnezeu este realitatea necreată, dar creatoare a tot ce există, independent de orice altă realitate şi sursa tuturor existenţelor. El nu poate fi cunoscut decât în măsura în care Se descoperă pe Sine. Nimeni nu-L poate cunoaşte în mod perfect (Iov 11, 7-9; 1 Tim. 6, 16). Umilinţa, respectul şi evlavia sunt necesare pentru a spori în cunoaşterea Lui.
Atributele lui Dumnezeu
Atributele măreţiei Sale:
1) Personalitatea – Exod 20, 2
2) Spiritualitate – Ioan 4, 24
3) Eternitatea – Psalmi 9, 1.2
