Anunţuri

  • Ne puteți urmări în fiecare săptămână în direct pe Facebook

Articole

  • MOMENTE DIN VIAŢA DOMNULUI ISUS

    Suirea la Ierusalim

    Andreea Drăgoi

     

    • pagina_06_1
    "Pentru iudei vârsta de 12 ani marca linia de despărţire dintre copilărie şi tinereţe. La împlinirea acestei vârste copilul evreu era numit fiu al legii şi de asemenea fiu al lui Dumnezeu.

    La această vârstă copilul era instruit în cele religioase, el trebuind să participe la sărbătorile şi ceremoniile sfinte.

    "Ca toţi izraeliţii devotaţi, Iosif şi Maria s-au dus în fiecare an să ia parte la praznicul Paştelor, şi când Isus a atins vârsta cerută, L-au luat şi pe El cu ei.

    Citește mai departe...
  • Tineri despre tineri

    Beatrice Boeriu

    B.B.: Spune-mi, te rog, cum este sa fii tanar si inca un tanar crestin?

     

    A.: Pot spune ca este frumos... Frumos pentru ca tineretea este perioada aceea caracterizata de energie, activitate, plina de tinte, proiecte, idealuri si multe, multe dorinte... Iar pentru un tanar crestin, tineretea reprezinta perioada in care poate sluji cel mai eficient Domnului.

     

    Citește mai departe...
  • 05.Isus Hristos – oglindirea slavei lui Dumnezeu

                Pentru mântuirea noastră Domnul Hristos este cea mai importantă persoană din Univers. Ca om adevărat şi Dumnezeu adevărat, fără de început şi fără de sfârşit, atotputernic, atotştiutor şi neschimbător, deopotrivă cu Tatăl (Ioan 5, 18), jertfă de ispăşire, Marele nostru Preot şi Mijlocitor, Dumnezeu întrupat şi Împărat al împăraţilor, este Persoana fără egal în tot universul.

                Subordonarea lui Isus Hristos faţă de Tatăl

                Dintotdeauna Domnul Hristos a fost Dumnezeu adevărat. Niciodată n-a devenit Dumnezeu prin naştere sau creaţie. Dar pentru a noastră mântuire, pentru a putea fi ispitit şi a ne înlocui pe oameni, El trebuia să devină om. Astfel, măcar că avea natură divină, a decis împreună cu Tatăl să renunţe la exercitarea independentă a divinităţii Sale (Fil. 2, 6-7), deşi nu Isus s-a interzis accesul la exercitarea Dumnezeirii.

    Citește mai departe...
  • La porţi de Canaan e Tatăl

    Gabriela Saviana Niculae

    Daca exista un loc pe lume asa de drag încât sa îti trezeasca în suflet cele mai frumoase simtaminte de cald, de senin, daca ... exista un loc care sa aminteasca de primii pasi facuti pe cararile copilariei si de semnele de buna purtare, atunci acel loc nu se poate numi altfel decât ACASA; si într-adevar tare dulce suna! Unde poate fi mai bine?!

    Citește mai departe...
  • PAGINA COPIILOR

    Maya

    Buna piticilor!

    Ia spuneti voi, v-ati plictisit astazi vreun pic?

    Haide sa va spun o poveste. Erau doi frati Irina si Andrei, care se plictiseau foarte tare... vroiau sa faca ceva nastrusnic, ceva iesit din comun, se plictisisera de televizor, de puzzle, vroiau si altceva... La un moment dat Andrei sari in picioare de pe canapeaua pe care statea tolanit si-i spuse Irinei: -Stiu ce putem face!

    Citește mai departe...
  • EU CU CINE VOTEZ?

    Marian Berbecila
     

    Cele mai importante lucruri din viata noastra sunt determinate de alegerile noastre proprii, fie ca este vorba de alegerea unei masini, a unei locuinte, a unui loc de munca sau pur si simplu de alegerea unei carti pe care vrei s-o lecturezi. In urma acestor alegeri apar atat nemultumiri cat si satisfactii. Tanar fiind ma confrunt de ceva vreme cu o problema in care trebuie sa fac o alegere pentru ca de ea depinde implinirea dorintelor sau nazuintelor mele. Dintre toate una ma fascineaza cel mai mult si anume aceea de a fi reprezentat de cineva, sa stiu ca in urma alegerii acestui reprezentant am siguranta vietii materiale, a celei spirituale, etc. Dar cum si pe cine?

    Citește mai departe...
  • 13.Caracterul – sinteză a personalităţii

                Caracterul este ansamblul însuşirilor esenţiale şi stabile care definesc relaţia persoanei cu Dumnezeu, cu semenii, cu mediul ambiant şi cu sine însuşi. Este omul cu defectele şi calităţile sale, cu succese şi lipsuri.
                Să enumerăm câteva însuşiri pozitive: onestitate, principialitate, nepărtinire, cinste, dragoste de oameni, respect faţă de adevăr, curaj, hărnicie, ordine, punctualitate, perseverenţă, demnitate, modestie, bunătate, răbdare, blândeţe, conştiinciozitate, stăpânire de sine, etc. Toate aceste caracteristici pozitive au opusul lor.
    Formarea unui caracter creştin este sarcina întregii vieţi.
                Procesul de formare cuprinde eliminarea deprinderilor rele şi formarea celor bune. Pentru reuşită e nevoie de respectarea unor condiţii: alegerea unei direcţii corecte, consecvenţă şi perseverenţă în urmărirea scopului, evaluare şi eventual corectare şi conlucrare cu Dumnezeu.

    Citește mai departe...
  • MOMENTE DIN VIAŢA DOMNULUI ISUS

    Ca un prunc

    Andreea Drăgoi

      

    • pagina_06_clip_image002
     "Isus Şi-a petrecut copilăria şi tinereţea într-un sătuleţ de munte. Nu era loc pe pământ care nu ar fi fost onorat prin prezenţa Sa. Palatele regilor s-ar fi bucurat de privilegiul de a-L primi ca oaspete. Dar El a trecut pe lângă casele bogate, curţile împărăteşti şi vestitele lăcaşuri ale ştiinţei, pentru ca să-Şi stabilească locuinţa în modestul şi dispreţuitul Nazaret"

    Citește mai departe...
  • INTERVIU

    Măşti

    Beatrice Boieriu
    • pagina_12_clip_image002
    1. De ce se prefac oamenii? De ce vor să pară ALTFEL?

    1.  Este o realitate a lumii contemporane faptul ca în general oamenii au devenit subtili, sofisticaţi, şmecheri, indirecţi, trăind prin exagerare şi superficialitate. Mulţi au ajuns experţi în a da impresii, maeştri în a părea altfel decât sunt, exprima simţăminte pe care nu le simt...  De ce?  

    Citește mai departe...
  • 14.Din Paradis la Paradis

    Paradisul – o realitate.
                Chiar dacă pentru mulţi e greu de crezut, Paradisul a fost o realitate şi va deveni din nou o realitate. Nostalgia Paradisului o au toţi oamenii, fiecare în felul lui. Un indiciu că venim din Paradis este dorinţa comună de a ajunge acolo. Există peşti care s-au născut într-o zonă a lumii şi care se întorc de unde au emigrat părinţii lor, de unde au venit să-şi depună icrele, chiar dacă trebuie să parcurgă mii de kilometri. Şi noi vrem să ne întoarcem acolo unde protopărinţii noştri puteau să rămână (Gen. 2, 16.17) dacă s-ar fi încrezut în Dumnezeu şi nu şi-ar fi ales alt stăpân.

    Citește mai departe...
  •  

    Rugăciunea, necesitate şi scop
    Cum să mă rog
    Mărturisirea păcatelor în rugăciune
    Bucuria şi încumetarea în rugăciune
    Perseverenţa şi credincioşia în rugăciune
    Îngerii buni, satana şi ruga noastră
    Postul şi ruga
    Rugăciuni greşite
    Sentimentele şi rugăciunea
    Mâncarea şi rugăciunea
    Rugăciunea şi studiul Bibliei
    Rugăciunea cântată
    Rugaciunea şi încercările
    Rugăciunea ta şi păcatul tău
    Cum să primesc răspuns la rugăciune
    Ascultarea şi credinţa în rugăciune
    Rugăciunea ca blestem şi binecuvântare

     

  • Vrem să-L vedem pe Isus

    Voicu Cristian

    • 2greeks
    Cu ceva timp înainte de sacrificiul Său, Mântuitorul Isus Hristos a avut o mare bucurie, aflând de dorinţa unor cetăţeni greci de a-L putea vedea şi sta de vorbă cu El.

    Ioan 15,20.21: “Nişte Greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: Domnule am vrea să-L vedem pe Isus”.

    Această cerere era în mare parte o cerere obişnuită şi cu toate acestea Domnul Isus s-a bucurat mult transformând obişnuitul într-un adevărat eveniment. De ce oare? Pentru că sosise timpul ca lucrarea Sa deja ajunsă la maturitate fiind cunoscută şi preţuită şi de cetăţenii greci să intre în faza finală şi anume faza pecetluirii cu sângele Său.

    Citește mai departe...
  • Un Dumnezeu în care să te-ncrezi

    Beniamin Ciurea
    • trustinghand
    Din când în când, ajungem la momente când avem nevoie să-L cunoaştem pe Dumnezeu mai bine, altfel nu mai putem face faţă.

    Uneori viaţa are un mod ciudat de a ne arunca într-o confuzie atât de orbitoare şi o durere atât de mare încât ne pierdem orice speranţă.Nimic nu ne mai încurajează.

    Citește mai departe...
  • Iacov

    Cristina Neagu

     

    • JACOB cu ingerul
    Doamne sunt tot eu, IACOV. Îti mai aduci aminte de mine? Ce-i drept a trecut ceva vreme de când am pus ultima oara genunchiul jos. Sunt eu, cel caruia lucrurile i-au mers mai mult prost decât bine. Nu zic ca nu ar fi patit si altii la fel, dar uneori ni se pare ca ceea ce ni se întâmpla noua, depaseste cu mult ceea ce li se întâmpla altora. Sunt eu, cel care am fost mai mult în vale decât pe culme desi sincer sa fiu, preferam mai mult atmosfera de acolo de sus, de pe înaltimi.

    Citește mai departe...
  • Valoarea timpului...

     

    Ca sa stii cât valoreaza un an,

    Întreaba un stundent care a pierdut examenele,

    Ca sa-ti dai seama cât valoreaza o luna,

    Întreaba editorul unui ziar saptamânal

    Ca sa-ti dai seama cât valoreaza o zi

    Întreaba o persoana nascuta pe 29 februarie

    Ca sa-ti dai seama cât valoreaza o secunda

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    SPERANŢĂ

    de Daniela Dragu

    N-aş fi nimic sub soare
    În inimă speranţă ca o stea
    Ce străluceşte zi de zi
    Tot mai curată căldura mea
    N-aş fi nimic fără puterea Ta.
    Speranţă vie arzând
    Şi astăzi în adânc de sufletu-mi plăpând.

    Citește mai departe...
  • 10.Respectarea ordinii universale

                Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinei şi echilibrului în natură, societate şi în viaţa spirituală. Ordinea se întemeiază pe dragoste, dreptate şi bunătate. Cea mai mare poruncă cere să iubeşti (Luca 10, 27; Mat. 22, 37.38). Ea este eternă, afirmată puternic în Vechiul Testament (Deut. 6, 4-5) şi repetată în Noul Testament – Ioan 13, 34. Poruncile Decalogului arată felul în care se manifestă dragostea în relaţia cu Dumnezeu şi cu semenii (Exod 20, 2-17). Ele cer respect şi închinare faţă de Fiinţa supremă

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    Rătăcire

    Maria

    Cândva, auzeam glasul Tău, Doamne,
    precum un om însetat aude susurul sidefiu al unui izvor nenăscut încă.

    Cândva, ascultam şoaptele Tale, ecouri firave străbătând în dimineţile vieţii mele
    firele de iarbă, ce-mi atingeau uşor genunchii,
    totul contopindu-se în armonii cereşti.

    Într-o zi, purtată de un vânt
    al cărui îngheţ nu-l bănuiam atât de năprasnic,
    mi-am ferecat ochiul lăuntric,
    sub pleoapa încântătoarelor bacante.

    Citește mai departe...
  • Avortul - între zâmbet şi suspin - Dulcere amar

             Doina Cirstea

    Ce ne spune experienta omenirii, dupa cum am vazut, realitatea, este indiscutabila valoarea vietii fiecarui om, a individului a intarziatului mintal, a copilului mic si a fatului.

    Dar valoarea vietii este calcata in picioare nu atat de paturile marginalizate ale societatii cat de lumea personalitatii progresiste care face din fapta sa logica si ideological pentru ceilalti, in numele “PROGRESULUI", un mod arbitrar si de la sine putere isi asuma raspunderea  sa prezinte si sa   perverteasca constiinta omenirii intregi.  

    Citește mai departe...
  • EXPERIENŢE

    "Şi voi cine ziceţi că sunt…?"


    Parafrazând întrebarea Mântuitorului pusă ucenicilor: "Şi voi cine ziceţi că Sunt?", aşez şi eu înaintea ta, iubite cititor, întrebarea: "Tu, ce crezi că este colportorul?" Despre ce zic vei afla din rândurile care urmează.

    • pagina_05_clip_image002
    În afara lucrării din casă în casă în numele editurii noastre şi al Asociaţiei pentru sănătate, educaţie şi familie, la sfârşitul acestuia putem adăuga: campanii de sănătate cu cortul amplasate în toată ţara, seminarii de sănătate, educaţie şi familie în şcoli, licee, locuri de muncă, biserici neoprotestante (baptiste, penticostale) şi chiar catolice.

    Citește mai departe...
  • INTERVIU

    DĂRUIREA DE SINE

    Intervievat: Rarinca Irina
    - Studenta anul II Fac.de Matematica, Bucuresti

    Beatrice Boeriu

    Aflându-ma zi de zi printre oameni, în mijloacele de transport în comun, sau în locuri extrem de aglomerate, mi-a fost imposibil sa nu observ tot felul de conflicte ce rasareau ca din pamânt. Încercând sa descopar cauzele ce-au generat aceste conflicte, mintea mi s-a îndreptat catre personalitatile puternice si reliefatul EU al celor implicati. M-am întrebat de ce exista atât de putina cedare, renuntare, îngaduinta...

    B.B: Buna Irina, spune-mi te rog, crezi ca este posibila o totala renuntare la sine în favoarea celorlalti?

    Citește mai departe...
  • 15.Destinul ţi-l hotărăşti singur

                Nu există destin implacabil stabilit de vreun arbitru supranatural, care nu ţine seama de poziţia celui implicat. Există desigur situaţii pe care omul nu le poate programa sau evita, dar mântuirea nu face parte dintre ele.
                Următoarele texte (Efes. 1, 4.5; 2 Tes. 2, 13; Rom. 9, 15.16) arată că Dumnezeu cunoaşte dinainte viitorul oricui şi în funcţie de aceasta El şi-a făcut programul de acţiune. În probleme de mântuire, Dumnezeu ca suveran acţionează în funcţie de felul în care omul îşi foloseşte libertatea. Nici Augustin, nici Calvin nu trebuie să fie consideraţi infailibili.

    Citește mai departe...
  • Dreptul la ... REPLICA

    Prelucrare: Florin Laiu

    Odata o maimuta din evul anecdotic,

    Venind la sfat pe-o creanga de arbore exotic,

    A zis:

    Citește mai departe...
  • 11.Comemorarea naşterii lumii şi reînnoirii spirituale 

                Oamenilor le place să-şi amintească de lucrurile importante: naşteri, căsătorii, absolviri, zile naţionale. Aceste ocazii dau ocazie la reflecţii, solidaritate, mulţumiri, încurajări, hotărâri noi, prilejuri de a modifica sau a îndrepta ceva. Şi Dumnezeu a stabilit amintiri, prilejuri pentru reînnoirea angajamentelor şi împrospătarea entuziasmului. Ieşirea din Egipt, experienţe din peregrinajul prin

    Citește mai departe...
  • Rugăciunea unei fetiţe

    Maria

    • fetita
    Era a nu ştiu câta oară, când îşi dorea să înceteze certurile dintre părinţii ei. Dacă ar fi putut să zboare, ar fi vrut să fie în cel mai îndepărtat colt al planetei, într-o altă realitate şi altă lume, unde să nu se mai simtă abandonată şi foarte singură.

    Era a nu ştiu câta oară, când îşi dorea o familie, cu un tată şi o mamă normali, care să îi ofere mângâiere şi nu bătăi care îi lăsau urme urâte pe corp şi care să nu o mai umilească în public prin observaţiile lor critice.

    Citește mai departe...