Indicatorul spre fericire
Ciurea Beniamin
Cât din mesajul apreciatei scriitoare vi se aplică? Frământătoare întrebare la care - dispuse sau nu - cuplurile sunt obligate să dea un răspuns.
Mulţi oameni se îndrăgostesc, se căsătoresc şi consideră că misiunea lor este terminată. Ei tind să creadă că toate celelalte vor merge automat. Dar cu greu poate exista ceva mai departe de adevăr.
O căsnicie fericită nu vine în mod spontan sau prin şansă. Dimpotrivă, o căsnicie fericită presupune că doi oameni să rezolve atât dificultăţile mici, cât şi pe cele mari.
Platon a folosit o scară pentru a ilustra creşterea în relaţia de căsătorie. Cele două picioare laterale ale scării reprezintă soţul şi soţia, iar fiecare treaptă reprezintă ceva care îi aproprie şi îi ţine împreună într-o companie inseparabilă. Treapta cea mai de jos este atracţia fizică iar cea mai de sus este dragostea sinceră pentru Dumnezeu. Fiecare treaptă a scării depinde de alte trepte, şi astfel toate devin importante pentru a menţine unitatea scării - unei căsnicii pline de fericire.
Cineva a definit căsătoria ca "un angajament total al unei persoane totale, pentru un mod de viaţă total". O astfel de definiţie presupune că un cuplu va lucra pentru scopurile pe care ei le aveau în minte atunci când s-au căsătorit. A te căsători din interes, pentru a scapă de o situaţie rea de acasă, sau pentru a da un anumit nume copilului, nu reprezintă scopuri pozitive pentru o căsătorie reuşită. "Şi ei vor fi una." Geneza 2:24 - sunt cuvinte vechi de când rasa umană, ce exprimă scopul cel mai înalt al căsătoriei, această unire în iubire care cuprinde toate nivelurile vieţii: fizic, emoţional, intelectual şi spiritual.
Un episcop catolic a vizitat într-o zi un district dintr-o zonă minieră pentru a confirma o clasă care urma să se alăture bisericii. În timpul slujbei, episcopul a întrebat o fetită, care era cam agitată, ce reprezintă căsătoria. "O", a spus ea, "este o stare de chin teribil în care cei care întră sunt siliţi să sufere pentru o vreme cu scopul de a se pregăti pentru o viaţă mai bună".
Preotul local a întrerupt-o pe fetiţă: "Nu!Nu! Tu te gândeşti la purgatoriu” "Las-o, spuse bătrânul episcop zâmbind. Ce ştii dumneata sau ce ştiu eu despre aceasta?" Dacă devine căsnicia o binecuvântare sau un blestem depinde de cuplul implicat în ea. În condiţiile în care viaţa cuplului poate fi afectată de neîmpliniri banale sau deosebit de accentuate, fiecare din soţi are doar trei variante.
Prima variantă este divorţul - marea scăpare a lumii civilizate. Multe părţi declară astăzi că au motive reale de divorţ, şi îl obţin - hotărând că vor fi mai atenţi data viitoare. Prea adesea, totuşi, divorţul reprezintă un mecanism de scăpare şi astfel este cea mai imatură dintre cele trei căi posibile.
Cea de-a doua variantă este aceea de a îndura o relaţie de tipul "la distanţă" de a o suporta, de a zâmbi şi de a purta povara de a purta o mască. Toate acestea merg înainte fără a lucra la îmbunătăţirea situaţiei nefericite. Milioane de cupluri au ales această cale pentru că este mai uşor astfel decât să trebuiască să înfrunte anumite deficienţe personale şi apoi să facă ceva în legătură cu ele - aceasta este o altă decizie imatură.
Cea de-a treia soluţie presupune înfruntarea problemelor personale şi luarea unei decizii înţelepte de a construi o căsnicie fericită din ce existentă. Chiar şi acei cu "personalităţi incompatibile" pot învaţă să se descurce cu defectele personale.
Un consilier a observat în timp, ca în cazurile de "incompatibilitate", când partenerii (ambii) au venit la el pentru cel puţin patru şedinţe de sfaturi, nici măcar unul dintre aceste cupluri nu a sfârşit prin despărţire. Nu doar că nu au divorţat, dar după trecerea momentului dificil, au realizat îmbunătăţiri semnificative în relaţiile lor maritale. Înfruntarea defectelor personale nu este uşoara, dar este de departe cea mai matură dintre cele trei variante.
"Nu există căsnicii nefericite, ci doar parteneri de căsătorie care sunt imaturi", spune Dr. David Mache, un renumit consilier pentru probleme de familie. Dacă partenerii ar putea să adopte atitudini mai mature, atunci toate domeniile relaţiei lor s-ar îmbunătăţi. Într-adevăr, călătoria spre o căsnicie împlinită este călătoria de la copilărie la maturitate personală.