Unde esti Doamne
Si lacrimile curgeau...
"Doamne...vino Doamne... sa vezi ce-a mai ramas din oameni..." Cu siguranta unii dintre dumneavoastra va mai amintiti de acest cantec... care a fost interpretat o data cu revolutia din '89.
Cuvinte care exprimau impreuna simtire... pierderea a ceva valoros - a vietii omenesti... cuvinte care exprimau durere...
Si lacrimile curgeau...
Evenimentul Tsunami a bulversat lumea intreaga... producand mii, zeci de mii, chiar sute de mii de morti si raniti... trecand sa rapeasca inocenta copilului, sa fure zambetul cald al adolescentului, sa distruga visurile si nazuintele pline de speranta ale tanarului si sa inchida ochii batranului care-si purta poverile vietii pe umerii sai...
De ce? Cu siguranta ca multi oameni si-au pus aceasta intrebare... De ce atat de multi oameni? De ce atatea vieti pierdute? De ce?...
Incercam si dorim sa intelegem de ce s-a intamplat asa ceva. Poate ca unii dintre noi ar face schimbari majore in viata lor daca ar intelege de ce... sau poate ca deja unii au facut unele schimbari.
Ar trebui sa ne punem si noi aceasta intrebare?... Sau pur si simplu sa acceptam realitatea si sa mergem mai departe cu gandul ca intr-o zi o sa fie mai bine?
O data cu acest eveniment inevitabil s-a nascut intrebarea: "Unde esti Doamne??!!" si multe altele ca aceasta:
Oare esti atat de insensibil fata de durerile provocate de Tsunami?!
Cum ai putut inchide ochii cand "copilul acela" striga cu disperare: Mami!!! Tati!!! Ajuta-ma...?
Oare nu puteai apuca mana tanarului care, obosit, pana la urma a cedat?
Nu puteai sa sprijini bratul tremurand al batranului inghitit de val?
Si lacrimile curgeau... Nimeni nu putea intelege de ce?
A fost nevoie sa inchizi si astazi o usa ca pe timpul lui Noe? De ce nu ai privit cu indurare cand oamenii se agatau cu disperare de usa corabiei ca sa fie salvati?
Unde esti Doamne?... De ce au pierit oamenii in timpul potopului?... Si de ce au pierit ei acum?
.
Intrebari peste intrebari...insa... nici una fara raspuns:
"Timp de 120 de ani AM STRIGAT la ei in fiecare dimineata si la fiecare rasarit de soare le spuneam:
"Intoarceti-va de la caile voastre cele rele si paziti poruncile si randuielile Mele..." - 2 Regi 17,13
"Intoarceti-va fiecare de la calea voastra cea rea si de la rautatea faptelor voastre - Ieremia 25,5
"Poate ca vor asculta, si se vor intoarce fiecare de la calea lui cea rea; atunci Ma voi cai de raul, pe care Ma gandisem sa li-l fac din pricina rautatii faptelor lor." - Ieremia 26,3
"Doresc Eu moartea pacatosului? zice Domnul Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degraba ca el sa se intoarca de pe caile lui si sa traiasca? Caci Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu. Intoaceti-va dar la Dumnezeu si veti trai." - Ezechiel 18, 23.32
Atunci cand priveam Cetatea Ierusalimului in toata splendoarea ei, scaldata in razele soarelui, plangand spuneam: "Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine! De cate ori am vrut sa strang pe copii tai cum isi strange gaina puii sub aripi, si n-ati vrut!" - Matei 23,37
...Si nu doar pntru Ierusalim plangeam... ci pentru o lume intreaga...
De cate ori am vrut... si n-ati vrut... ERAM ACOLO!
Si astfel... lacrimile Domnului au cazut de-a lungul secolelor... acoperind fiecare urma de durere."
Domnul Isus Hristos ne spune si noua astazi :"...am suferit intristarile tale, am trecut prin luptele tale, am dat piept cu ispitele tale. Cunosc lacrimile tale; si Eu am plans. Cunosc chiar si durerile prea adanci pentru a fi rostite la urechea unui om. Sa nu crezi ca esti singur si parasit." - Hristos Lumina Lumii - capitolul Pastorul Divin.
Ei... prietenul meu... care de ceva timp ti-ai facut obiceiul de a oferi din putinul tau timp - de altfel foarte pretios - si revistei noastre, acum la inceput de an, nu mi-am propus sa-ti aduc aminte de cele intamplate, de oamenii care au plans si sa las in sufletul tau o umbra de durere sau suferinta...nu... ci ceea ce am dorit este sa te opresti putin si sa deschizi ochii larg pentru a vedea si a intelege dragostea lui Dumnezeu chiar si in aceasta tragedie...
Sa intelegi ca El spune: "Te iubesc cu o iubire vesnica; de aceea iti pastrez bunatatea Mea!" - Ieremia 31,3 , ca doreste sa nu "...cantariti argint pentru un lucru care nu hraneste si sa nu va dati castigul muncii pentru ceva care nu satura. Ascultati-ma dar," spune El, "si veti manca ce este bun si sufletul vostru se va desfata cu bucate gustoase." - Isaia 55,2. De asemenea "...Dumnezeu Mi-a dat o limba iscusita, ca sa stiu sa inviorez cu vorba pe cel doborat de intristare. El Imi trezeste, in fiecare dimineata, El Imi trezeste urechea, sa ascult cum asculta niste ucenici." - Isaia 50,4
Te rog fierbinte raspunde-I asa cum sta scris in Isaia 50, 5: "Domnul Dumnezeu Mi-a deschis urechea, si nu M-am impotrivit, nici nu M-am tras inapoi."
Amin