Iacov

Cristina Neagu

 

  • JACOB cu ingerul
Doamne sunt tot eu, IACOV. Îti mai aduci aminte de mine? Ce-i drept a trecut ceva vreme de când am pus ultima oara genunchiul jos. Sunt eu, cel caruia lucrurile i-au mers mai mult prost decât bine. Nu zic ca nu ar fi patit si altii la fel, dar uneori ni se pare ca ceea ce ni se întâmpla noua, depaseste cu mult ceea ce li se întâmpla altora. Sunt eu, cel care am fost mai mult în vale decât pe culme desi sincer sa fiu, preferam mai mult atmosfera de acolo de sus, de pe înaltimi.

Sunt eu Iacov, cel ce am fost pacalit în dragostea mea, înselat în asteptarile mele, cel caruia i-a murit sotia cea mai draga atunci când în sfârsit se parea ca toate s-au asezat. De ce nu au putut ramâne lucrurile asa linistite si adunate în matca lor? Sunt eu Iacov, cel ce am fost pacalit în dragostea mea, înselat în asteptarile mele, cel caruia i-a murit sotia cea mai draga atunci când în sfârsit se parea ca toate s-au asezat. De ce nu au putut ramâne lucrurile asa linistite si adunate în matca lor?

Sunt eu Iacov, cel caruia i-a murit un fiu. Mi s-a spus ca l-au mâncat fiarele salbatice atunci când mi-au adus doar haina lui pestrita, plina de sânge. Si acum fiul meu cel mic a fost cerut în Egipt. Ca si cum nu era de ajuns ca trebuie sa mergem sa-i cerem faraonului faina pentru pâinea cea de toate zilele. Voi ramânea oare si fara Beniamin, fiul meu cel mai iubit? Sunt tentat sa cred ca da, Doamne. Am început sa ma obisnuiesc cu ideea ca lucrurile nu-mi merg altfel decât prost.

Si ar mai fi ceva Doamne. Ar mai fi gustul amar cu care ramân atunci când ma întreb unde ai fost Tu când s-au întâmplat toate? Când m-au înselat si mi-au dat-o pe Lea de sotie. Când au murit Rebeca si Iosif. Acum când mi l-au luat pe Beniamin. As vrea atât de mult sa-mi raspunzi. Uneori ma simt uitat chiar si de Tine. Mai ales când se aduna toate, când ma aflu într-o vale iar în fata mea este un perete neted peste care nu stiu cum am sa trec.

Spui ca ai fost mereu lânga mine veghindu-ma din vârful scarii cu îngeri pe care mi-ai aratat-o demult în vis? Dar eu nu Te vroiam acolo sus, ci jos lânga mine. Spui ca ai fost mereu lânga mine dându-mi puterea de a merge mereu mai departe? As fi vrut uneori sa nu mai fie nevoie de asta, ci sa mearga toate bine si sa se aseze de la sine. Spui ca sunt lucruri pe care a trebuit sa le învat? Nu le-as fi putut învata si altfel? Spui sa ma încred înca o data în Tine? Spui ca mai frumos e sfârsitul unui lucru decât începutul lui?

Astept sa ma surprinzi Doamne. Mi-e dor de lucruri care sa mearga bine. Si pâna atunci ajuta-ma sa-mi recapat încrederea în Tine, eu, Iacov!


Amin!