MOMENTE DIN VIATA DOMNULUI ISUS

Împlinirea vremii

"Cu ochii plini de dor asteptau venirea Mântuitorului, când întunericul sa fie înlaturat si taina viitorului sa fie limpezita".

  • p8-isus

"Când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau, ... ca sa rascumpere pe cei ce erau sub lege, pentru ca sa capatam înfierea". Galateni 4, 4.5

Gradina Edenului ... Paradisul ... Casa noastra ... Pacatul ne-a despartit de acest locas minunat. Satana a cautat sa ne îndeparteze de Tatal nostru Ceresc si sa ne câstige pentru el.

Cu siguranta ca ar fi reusit daca Dumnezeul nostru, în infinita Sa dragoste, nu ar fi faurit un plan de mântuire. Domnul Hristos urma sa vina si sa ne salveze din mocirla pacatului.

"Venirea Mântuitorului a fost prezisa în Eden" primei perechi create, Adam si Eva. Dar acestia "au murit fara sa-i vada împlinirea".

Salvatorul urma sa vina la timpul stabilit de Dumnezeu, la timpul potrivit. "Când marele orologiu al vremii a indicat ceasul acela, Isus S-a nascut în Betleem".

Pentru aceasta, pacatul trebuia sa-si atinga apogeul.

Despartirea de Dumnezeu dusese la slabirea credintei si la pierderea sperantei. "Pentru multimi de oameni moartea era o taina îngrozitoare; dincolo de ea era nesiguranta si întuneric". "Cu ochii plini de dor asteptau venirea Mântuitorului, când întunericul sa fie înlaturat si taina viitorului sa fie limpezita".

Totusi, Dumnezeu nu a lasat lumea în întuneric. El a descoperit marele Sau adevar unor oameni crdinciosi si placuti înaintea Lui. "Cuvintele lor profetice aprinsesera nadejdea în inimile miilor de oameni între neamuri".

"Prin natura, prin tipuri si simboluri, prin patriarhi si profeti, Dumnezeu vorbise lumii.

Învataturile trebuiau sa fie date oamenilor în limbaj omenesc. Solul legamântului trebuia sa vorbeasca. Glasul Sau trebuia sa fie auzit în propriul Sau templu. Hristos trebuia sa vina si sa exprime cuvinte care sa fie întelese cât se poate de limpede si pe deplin. El, autorul adevarului, trebuia sa separe adevarul de pleava învataturilor omenesti care îl faceau fara nici un efect.

"Împlinirea vremii venise. Omenirea, decazând tot mai mult în decursul veacurilor de neascultare, striga dupa venirea Mântuitorului. Satana se straduise sa adânceasca si sa faca de neîntrecut prapastia dintre cer si pamânt. Prin neadevarurile lui el încurajase pe oameni la pacat. Intentia lui era de a face sa înceteze rabdarea lui Dumnezeu si de a stinge iubirea Sa fata de om, asa încât El sa abandoneze lumea, lasând-o sub jurisdictia satanica".

Si parea c-a reusit. "Oamenii pe care Dumnezeu îi chemase sa fie stâlpul si temelia adevarului devenisera reprezentantii lui Satana. Ei faceau lucrarea pe care el dorea ca ei s-o faca, ajungând sa reprezinte gresit caracterul lui Dumnezeu si sa determine lumea sa-L considere ca fiind un tiran.

"Înselaciunea pacatului ajunsese la culme".

Ce contrast între lumea aceasta, plina de pacat si mizerie, si Dumnezeul nostru, Infinita Puritate!

La o asemenea priveliste soarta parea hotarâta. "Cu mare interes lumile necazute asteptau sa vada cum Iehova se ridica si nimiceste pe locuitorii pamântului".

Facând acest lucru Dumnzeu i-ar fi dat dreptate lui Satana. Acuzatiile aduse Lui, cum ca ar fi un Dumnzeu neîndurator si ca legile Lui sunt aspre si imposibil de respectat, ar fi avut temei. "În loc de a distruge lumea, Dumnzeu a trimis pe Fiul Sau sa o salveze". "Chiar în momentul decisiv, când se parea ca Satana era pe punctul de a triumfa, Fiul lui Dumnezeu a venit cu solia harului divin".

Dumnezeu Si-a aratat înca o data iubirea pentru noi trimitând pe Fiul Sau "sa ne ridice din tarâna, sa refaca dupa modelul caracterului Sau dumnezeiesc caracterul nostru stricat si sa-l înfrumuseteze cu propria Sa glorie".