Anunţuri

  • Ne puteți urmări în fiecare săptămână în direct pe Facebook

Articole

  • Captivi în libertate

    Doina Cârstea

    Din măceşul tău va înflori un trandafir pentru alţii

     

    • pagina_11_clip_image002
    Într-o grădină de modă veche în stil englezesc, am văzut odată o tufă mică, joasă cu mulţi ghimpi, fiind acoperită de mulţi trandafiri mici de culoare roz.

    Dar minunăţia tufişului consta în parfumul său pătrunzător. Cineva care fusese mult timp în ţara în care cresc spini, a tăiat o crenguţă din tufiş, a curăţat-o de ghimpi şi mi-a oferit-o.

    Citește mai departe...
  • Vrem să-L vedem pe Isus

    Voicu Cristian

    • 2greeks
    Cu ceva timp înainte de sacrificiul Său, Mântuitorul Isus Hristos a avut o mare bucurie, aflând de dorinţa unor cetăţeni greci de a-L putea vedea şi sta de vorbă cu El.

    Ioan 15,20.21: “Nişte Greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: Domnule am vrea să-L vedem pe Isus”.

    Această cerere era în mare parte o cerere obişnuită şi cu toate acestea Domnul Isus s-a bucurat mult transformând obişnuitul într-un adevărat eveniment. De ce oare? Pentru că sosise timpul ca lucrarea Sa deja ajunsă la maturitate fiind cunoscută şi preţuită şi de cetăţenii greci să intre în faza finală şi anume faza pecetluirii cu sângele Său.

    Citește mai departe...
  • Patru vecini ciudaţi

    Cules de Simona Dârnea

    Au fost odata patru vecini ciudati care se numeau: CINEVA, FIECARE, ORICINE si NIMENI.

    Modul lor de viata era religios. De exemplu: CINEVA îsi barfea vecinul, FIECARE stia ca acest lucru este pacat. ORICINE putea sa refuze sa asculte, dar ... NIMENI n-o facea... ORCINE stia ca FIECARE vorbea despre CINEVA, dar NIMENI nu le întrerupea conversatia.

    Toti apartineau aceleiasi biserici. FIECARE voia sa se închine, dar nu mergea la biserica deoarece nu vorbea cu ORICINE.

    Citește mai departe...
  • Avortul - între zâmbet şi suspin - Dulcere amar

             Doina Cirstea

    Ce ne spune experienta omenirii, dupa cum am vazut, realitatea, este indiscutabila valoarea vietii fiecarui om, a individului a intarziatului mintal, a copilului mic si a fatului.

    Dar valoarea vietii este calcata in picioare nu atat de paturile marginalizate ale societatii cat de lumea personalitatii progresiste care face din fapta sa logica si ideological pentru ceilalti, in numele “PROGRESULUI", un mod arbitrar si de la sine putere isi asuma raspunderea  sa prezinte si sa   perverteasca constiinta omenirii intregi.  

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    SPERANŢĂ

    de Daniela Dragu

    N-aş fi nimic sub soare
    În inimă speranţă ca o stea
    Ce străluceşte zi de zi
    Tot mai curată căldura mea
    N-aş fi nimic fără puterea Ta.
    Speranţă vie arzând
    Şi astăzi în adânc de sufletu-mi plăpând.

    Citește mai departe...
  • 15.Destinul ţi-l hotărăşti singur

                Nu există destin implacabil stabilit de vreun arbitru supranatural, care nu ţine seama de poziţia celui implicat. Există desigur situaţii pe care omul nu le poate programa sau evita, dar mântuirea nu face parte dintre ele.
                Următoarele texte (Efes. 1, 4.5; 2 Tes. 2, 13; Rom. 9, 15.16) arată că Dumnezeu cunoaşte dinainte viitorul oricui şi în funcţie de aceasta El şi-a făcut programul de acţiune. În probleme de mântuire, Dumnezeu ca suveran acţionează în funcţie de felul în care omul îşi foloseşte libertatea. Nici Augustin, nici Calvin nu trebuie să fie consideraţi infailibili.

    Citește mai departe...
  • Momente din viata Domnului Isus Hristos

    Andreea Dragoi

    "Ii vor pune numele Emanuel...Dumnezeu cu noi."

    "Din zilele vesniciei Domnul Isus Hristos era una cu Tatal; El era "chipul lui Dumnezeu", chipul maretiei si maiestatii Sale, "stralucirea slavei Lui". Si "pentru a arata aceasta slava, a venit El in lumea noastra. Pe acest pamant intunecat de pacat, El a venit sa descopere lumina iubirii lui Dumnezeu, pentru a fi "Dumnezeu cu noi". De aceea s-a proorocit despre El ca "Ii vor pune numele Emanuel."

    Citește mai departe...
  • 13.Caracterul – sinteză a personalităţii

                Caracterul este ansamblul însuşirilor esenţiale şi stabile care definesc relaţia persoanei cu Dumnezeu, cu semenii, cu mediul ambiant şi cu sine însuşi. Este omul cu defectele şi calităţile sale, cu succese şi lipsuri.
                Să enumerăm câteva însuşiri pozitive: onestitate, principialitate, nepărtinire, cinste, dragoste de oameni, respect faţă de adevăr, curaj, hărnicie, ordine, punctualitate, perseverenţă, demnitate, modestie, bunătate, răbdare, blândeţe, conştiinciozitate, stăpânire de sine, etc. Toate aceste caracteristici pozitive au opusul lor.
    Formarea unui caracter creştin este sarcina întregii vieţi.
                Procesul de formare cuprinde eliminarea deprinderilor rele şi formarea celor bune. Pentru reuşită e nevoie de respectarea unor condiţii: alegerea unei direcţii corecte, consecvenţă şi perseverenţă în urmărirea scopului, evaluare şi eventual corectare şi conlucrare cu Dumnezeu.

    Citește mai departe...
  • Greutatea Potrivită

    Maya

    Dragi copii,   

    Am citit despre un băieţel pe nume Marc și m-au impresionat gesturile și cuvintele sale. Cred că era aşa... cam de vârsta voastră.
    El îl ajuta pe tatăl său la împachetatul unor lăzi cu bunuri și apoi era pus să le transporte la o oarecare distanţă, unde le depozita.

    Cineva a trecut pe lângă el și l-a întrebat: Nu crezi că e prea grea lada aceasta?
    Băiețelul i-a răspuns: "Tata știe cât pot eu duce și nu mă încarcă mai mult. Doar... mă iubește!"

    Citește mai departe...
  • O FEMEIE IDEALA

    Intervievat: Beatrice Lospa

    Intervievator: Beatrice Boeriu

    •  In urma numeroaselor sondaje de opinie, adresandu-se intrebarea : "Cine este persoana care te-a influentat cel mai mult in viata ta?", 90 % dintre cazuri, raspunsul a fost O FEMEIE!... Cum s-ar explica o astfel de constatare realista?

    Citește mai departe...
  • O piatră de aducere aminte

    Beniamin Ciurea

    • piatraperu
    Am citit de curând povestea unei pietre de granit aşezate în mijlocul unui sătuc al indienilor SHIPOBE, din Peru.

    Zilnic, piatra amintea celor care o vedeau despre misionarul tânăr care, cu mult timp în urmă, venise din America pentru a le vesti Cuvântul lui Dumnezeu. Când fiul acestui misionar, în vârstă de şase luni, a murit în urma unui acces spontan de vărsături şi diaree, misionarul aproape că şi-a pierdut minţile.

    Citește mai departe...
  • 03.Poţi să fii „ca Dumnezeu”?

                Diavolul l-a asigurat pe om că, dacă îi va urma sfatul, va fi „ca Dumnezeu” (Gen. 3, 4), dându-i de înţeles că va dobândi o stare de existenţă superioară celei pe care i-a dat-o Dumnezeu.   În sens relativ omul poate fi plin de „toată plinătatea lui Dumnezeu” (Efes. 3, 19), desăvârşit în caracter după cum şi Dumnezeu este desăvârşit (Matei 5, 48). Dar omul nu poate fi ca Dumnezeu în înţelepciune, putere şi existenţă veşnică.
                Se pune problema dacă omul este nemuritor prin natura sa şi dacă structura lui este trihotomică, dihotomică sau dacă trebuie să-l privim ca o entitate integrată. Vom examina concis cele trei concepţii.

    Citește mai departe...
  • INTERVIU

    DĂRUIREA DE SINE

    Intervievat: Rarinca Irina
    - Studenta anul II Fac.de Matematica, Bucuresti

    Beatrice Boeriu

    Aflându-ma zi de zi printre oameni, în mijloacele de transport în comun, sau în locuri extrem de aglomerate, mi-a fost imposibil sa nu observ tot felul de conflicte ce rasareau ca din pamânt. Încercând sa descopar cauzele ce-au generat aceste conflicte, mintea mi s-a îndreptat catre personalitatile puternice si reliefatul EU al celor implicati. M-am întrebat de ce exista atât de putina cedare, renuntare, îngaduinta...

    B.B: Buna Irina, spune-mi te rog, crezi ca este posibila o totala renuntare la sine în favoarea celorlalti?

    Citește mai departe...
  •  

    DOMNUL MEU

    culeasa de Petrache Aurelia

     

    Domnul meu si Dumnezeul meu, din vesniciile nesfarsite,
    Cu infinita dragoste, ne-ai chemat pe nume,
    Ne-ai purtat pe brate, si inca vrei sa ne porti.
    Si tot din vesnicii Te-ai ingrijit sa nu ratacim,
    Sa avem o cale, un adevar si adevarata Viata!

    Citește mai departe...
  • INTERVIU 

    Intervievat: Dumitru Popa

    Intervievator: Beatrice Boeriu 

    B.B.: In ziua de azi, politica isi spune din ce in ce mai apasat cuvantul, influentand tot mai mult evenimentele si cursul istoriei. Ce are de spus Biserica Adventista cu privire la implicarea membrilor ei in politica?

    D.P.: Biserica adventista sustine neimplicarea membrilor sai in politica, subliniaza insa implinirea chemarii si menirii ei pe acest pamant.

    B.B.: Unii considera ca un crestin implicat in politica, de exemplu intr-un partid, poate influenta decizii spre binele urmasilor lui Hristos, dovedind astfel eficacitate in pozitia pe care o ocupa. Dumneavoastra ce credeti?

    Citește mai departe...
  • Seminarii prezentate în comunitatea Foişor

    În acest loc puteţi găsi seminarii (scrise) pe diverse teme prezentate în biserica noastră în trecut.

    Puteţi selecta din meniul principal unul din seminariile pe care le doriţi.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • 07.Salvare prin suferinţă

                Salvarea sau mântuirea este readucerea omului la starea de la care a căzut prin sfidarea autorităţii lui Dumnezeu. Salvarea constituie un proces care se desfăşoară în general pe tot parcursul istoriei mântuirii şi în particular cu fiecare persoană care poate fi recuperată. Preţul mântuirii este inestimabil.
                În Biblie mântuirea (salvarea) este prezentată credincioşilor ca având loc în trecut (1 Tim. 1, 9), desfăşurându-se în prezent (Fil. 2, 12) şi completându-se în viitor (1 Petru 1, 5.9). Procesul îl iniţiază Dumnezeu (Rom. 5, 8) şi tot El îl continuă (Rom. 5, 10). Sursa mântuirii este harul lui Dumnezeu (Efes. 2, 8.9), preţul plătit este sângele Domnului Hristos (1 Petru 1, 18.19), viaţa Celui nevinovat în locul celor vinovaţi (2Cor. 5, 21), calea prin care se obţine este credinţa vie şi lucrătoare (Efes. 2, 8; Gal. 5, 6).

           

    Citește mai departe...
  • FACTORUL "D"

    Doina Carstea

    Zilele contin tunete, raze de soare, grindina, vant si ploaie. Nuantele sunt spectrul curcubeului, avand predominante nuante de rosu, purpuriu, galben si gri.

    Doar o melodie linistitoare se aude... totul devine un roman pamantesc, un mister obscur, o mare piesa pe pamant.

    "Factorul D" este factorul Dar. Nu putem sa dam ceea ce nu avem. Dumnezeu nu ne asteapta sa dam ceea ce nu ne-a dat El mai intai.

    Citește mai departe...
  • 12.Rolul Bisericii lui Dumnezeu

                Ce este biserica? În general, biserica este o societate de credincioşi care au aceeaşi doctrină, fac parte din aceeaşi organizaţie şi se supun aceleiaşi autorităţi, având aceleaşi ritualuri. Biserica are două aspecte: unul vizibil şi unul invizibil. Primul cuprinde pe toţi credincioşii care aparţin unei organizaţii. Al doilea include pe adevăraţii credincioşi care întreţin o relaţie mântuitoare cu Isus Hristos. În orice biserică vizibilă sunt şi oameni nesinceri. Chiar şi în prima biserică creştină sau între cei doisprezece ucenici au fost persoane care nu erau cu toată inima de partea lui Isus.

    Citește mai departe...
  • SĂNĂTATE

    Ce este angina pectorală

    Virginia Papuc


    • pagina_07_clip_image002
    Termenul medical de angină pectorală, se referă la o durere specifică , apărută la nivelul toracelui.


    Există mai multe tipuri de angină, cea clasică purtând numele de  angină stabilă. Ea este determinată de un anumit efort şi dispare la repaus.
    Un alt fel de angină este angina instabilă. Ea este o stare evolutivă mai gravă care apare în repaus chiar în somn, fără să fie prevăzută în vre-un fel.

    Citește mai departe...
  • Iacov

    Cristina Neagu

     

    • JACOB cu ingerul
    Doamne sunt tot eu, IACOV. Îti mai aduci aminte de mine? Ce-i drept a trecut ceva vreme de când am pus ultima oara genunchiul jos. Sunt eu, cel caruia lucrurile i-au mers mai mult prost decât bine. Nu zic ca nu ar fi patit si altii la fel, dar uneori ni se pare ca ceea ce ni se întâmpla noua, depaseste cu mult ceea ce li se întâmpla altora. Sunt eu, cel care am fost mai mult în vale decât pe culme desi sincer sa fiu, preferam mai mult atmosfera de acolo de sus, de pe înaltimi.

    Citește mai departe...
  • EDITORIAL

    Cărări vechi

    Marian Berbecila

    "Asa vorbeste Domnul: Stati în drum, uitati-va, si întrebati care sunt cararile cele vechi, care este calea cea buna; umblati pe ea si veti gasi odihna pentru sufletele voastre!" Ierimia 6:16  

    • pagina_04_clip_image002
      De curând am fost invitat la ziua de nastere a unei prietene în localitatea Cazaci.

    Am ajuns acolo si împreuna cu doi dintre prietenii mei am fost întâmpinati de bunicii Nataliei. Am fost invitati în casa si primul lucru care mi-a atras privirea a fost un "Goblen" pe care scria: Isaia 1:18 " Veniti totusi sa ne judecam, zice Domnul. De vor fi pacatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lâna."

    Citește mai departe...
  • Vremea împăcării

    Dănuţ Alexandru

     

     

    Cand zvonuri de razboaie sunt in prim plan la stirile de seara,

    Cand unii se jertfesc de tineri pentru o bomba nucleara,

    Noi adunam din cartea sfanta margaritarele iertarii,

    Si celor care vor, le spunem ca este Vremea Impacarii!

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    CE ESTE VIAŢA

    Marian Rece

    Ce este viata pe acest pamânt?

    Ma-ntreb si ma cutremur în acelasi timp;

    Este-o suflare care nu îmi apartine mie

    Ea este dragostea-n cuvinte, si-Ti dau slava Tie

    Un fir de par, de ata, o pânza de paianjen

    Citește mai departe...
  • DIVERSE

    MOISE

    Cristina Neagu

     

    • pagina_12_clip_image002_0000

    Doamne sincer să fiu am obosit. Am obosit să lupt şi să mă lupt mereu cu oamenii aceştia pe care nu îi mulţumeşte nimeni şi nimic. Am obosit să îi ascult mereu cum se plâng şi cum strigă de parcă ar fi singurii pe care i-ar durea. Am obosit uneori, de 30 de ani de când tot rătăcesc cu ei pe aici prin pustie, să fiu bunul şi blândul Moise, care le îndură şi le duce pe toate. Uneori şi eu aş vrea să strig.

    Citește mai departe...